duminică, 9 august 2026

VISUL MARGARETEI- ISPITA DIN BUCHETUL STELAR Autor:Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu)

 

VISUL MARGARETEI- ISPITA DIN BUCHETUL STELAR

Autor:Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu)

***

Lui îi apăruse pe calea simțirii firii nechemată, ispita

şi îl cuprinse cu brațele-i de multe ne-nţelesuri…,

cum în senectute, în jocuri pe irişii gândului se reaprind

și încă petrec libere,spre neînceput, tainele...!

***

Ispita îi pregătea pentru epilog,cântecul demiurgic:

răsfăţul faustic- chrisantemic, al nopţii valpurgice...!

Simţul i-l testa ușor, dezvelindu-şi orgiastic, câte una,

formele fragede, libere, într-un marş nupţial…

***

În oglinda stelară, de cristal, își arăta lui, câte puțin

chipul angelic, buzele-I subțiri, într-un surâs ireal...

El îi privea nevăzutul adâncimilor cu setea magului-,

EL, cel iubitor de implozii astrale și ploi siderale...!

***

Spre a-i oferi ispitei lui amvonul albastru,

își rezidea, în El, erosul dorințelor de nemargini...

Ea ii punea petale violete-în turcoaz- taine pe umblet

și îi desprinse de trup, fierbinte- mort, sufletul

***

cu simfoniile de Haydn; roze stelare, în carmin,

îi îmbălsăma simțul, iar în bolta rece de liniști

asculta, din Aida, de Verdi, numai „Marşul triumfal”...

În concertul lung, al unirii, și El, îi cânta la pian Margaretei…

***

Îi desprinse, Ei, El, în ritm stelar, sufletul de trup

și i-l plimba, admirându-i-l pe Calea Novei din Cygnus...!

Ea, în loc de cruce, îi pironi privirea cu cu-vinte:

tainele ei din imperiul iubirii,calea eternei ispitiri...!

***

Pe când, din amvonul demiurgic, El îi admira umbletul:

o vedea un fulger criso- beril, în iureșul sângelui,

și toate peisajele ei andaluze de pe irișii cuvintelor:

clarul mileric al Selenei în magneticele ei rotiri...!

***

El, nu mai dovedea în culesul de anemone ranunculoide:

toate astrele roz-albe și toate efemeridele de pe hău:

aduna demiurgic, în galacticul valpurgic al celestei ispite-,

într-un nou buchet stellar- iubirea lor telurică- apollinică...!

***

Da! Din clusterul stellar abstrage, doar „Lebăda”, El:

„polenul” cel cald și umblător pe infinitul clipelor-stigmate- vise:

iubirile din margarete-nflorite, semințe-rod al ispitelor din cer!

 

Sibiu, 05.12.1995

sâmbătă, 8 august 2026

ÎNCEPUTUL- O POEZIE? Autor Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu)

 


ÎNCEPUTUL- O POEZIE?

Autor Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu)

***

Pe drumul vieții, cel de tine început,

cu gândul prafului-nisipul tău cernut,

colinzi spre ne-nceput tot cerul…,

arunci săgețile aprinse-n tine poezie

de sărbători: odihnă-n al tău Sine…,

cu lacrimi stinse-n scuturi glaciare-

un arche- timp de împlinit cuvânt…

***

De templul flăcării, de la-nceput sedus…,

prin clipe-n tine rătăcite,

prin zarea clară treci degetele mâinii;

cu începuturi demiurge fine în săgeți-

dezmierzi, purtat de-al tău magnetic ax,

din al tău tron tot mărginitul

de geometrii adânci- nemărginitul …

Ființă-n trecere, cu zâmbetul cuvântului,

smulgi viețile în ea ascunsă

și-n maclele sălbaticelor stânci…

***

Vulturii tăi de lumină,cu ghearele

înfipte-n leșurile astrelor,

sărută norii grei, cei alunii și harnici,

purtând în aripile limonii,

torenții plini de grâne, păduri…!

Iată-l, pe gândul nisipului,

cum își plimbă lesne fiorii iubirii

prin roua sa, a poeziei sfinte,

când sorbi licoarea clipei trecutelor lumi…!

***

Culorile luminii și axiniul umbrelor

din secundele tale, ale lor libere,

le întâlnești în seva cerului, risipite

și… în liliacul încă ne-nflorit…

În ritmul razelor dansezi cuvântul,

lumina duh- lumina poeziei- suflet,

pe care începutul liber cântă

sonata zorilor a altui Ne-nceput…!

vineri, 7 august 2026

ADEVĂRUL DIN REST… Autor: Gheorghe Apetroae dlB.,Sibiu

 

          


ADEVĂRUL DIN REST…
Autor: Gheorghe Apetroae dlB.,Sibiu
***
Prăvălite pe ulucul de cer vetust,

zorile le asculţi netrezite, vaietul
şi plânsul:-resturi de adevăr...!
Și erelor, obosite în ele și chinuite
de şarpele fidelităţii tale pe trecere...!
Nu ai uitat de stele, tu, şi, la ele reîntors-

înaltele stânci ale cerului-
le îmbrăţişezi cu un zâmbet firesc…!
***

Până în zorii târzii le tatuezi fruntea

şi braţele cu mâna ta de Dumnezeu…
Ele îţi ascultă grija zilei tale:
meta - adevărul aletheic -rest
în oasele timpului demiurgic scurs ...
În al copilăriei crâng ai știut

să le adormi gândul stellar cu alint de cântec...! 
***

Un trâmbiţat lung de tunet apaş

cu joc de fulgere-în jasp-crisoberil,
în curgere, îţi tot cuprinde cuvântul:
Pe trilul filomelei ucise de atunci,
calci obraznic pajiştea în anatas…;

pe urmele tale calcă misterul zăpezilor triste
din existenţa restului tău,încinse…!
***

Braţele ochilor minţii caută și cuprind
adevărul din restul meschin -
puhoiul  de buluciri nesfârşite 
în urletul firii, căzând ca dintr-un Everest,

adevăruri din rest, dar, înjumătățite

Sinele, ţi-a străpuns ochii de copil!...
***

Prin desişul de cireși și mălini,călcând
destrami ne-începutului tăcerea,

primenind credinţa cezarică a copilului,

acum bătrân:
- e impulsul materiei virgine-e adevărul-

un rest de lut cu duhul firii razelor

adânc pătrunse-n ultimul mister
de demiurg, de El să-ţi  aminteşti…!
***

Izvoarele trezite în susurul lor lin,

cântă cu tine în tine și în clepsidră
la petrecerea credinţei tale în rest...
Nepăcătuit, trecutul trecut:
cu – vântul în fire-pretext,
îl asculţi de atunci curat şi absurd…!
În  adâncul tău-un rest decăzut,
din zborul rămas cad întregi numai clipele…!?!




ÎNTOARCEREA LA ANII ADOLESCENŢEI - ÎNTOARCEREA ÎN ITACA autor: gheorghe Apetroae dlB.,Sibiu

 

 


ÎNTOARCEREA LA ANII ADOLESCENŢEI -

ÎNTOARCEREA ÎN ITACA

Autor: Gheorghe Apetroae dlB.,Sibiu

*

- Te salut, urbe dor și suflet: -

leagăn ceresc de carte şi iubire…!

La porţile-ți deschise larg,

cu chip stelar, sărbătoresc,

vreau să-ţi sărut icoana ta

din diminețile de-atunci, senine

și să prânzesc iarăși în tine,

la masa zorilor,-destinu-ți tineresc…

*

- Primeşte-mă în largul tău:

covor îmbălsămat de roze

şi roagă-ți « (+)Sfânta Adormire»

să-mi clopoteze revenirea tare…!

Să afle Vesta Civis

de-ntoarcerea mea-n mit,

iar cerul tău să-mi cearnă

din zorii mei, în tine răsăriți,

toţi anii de plecare…!

*

Urbe de dor – urbe de suflet:

mundanic rai pe locul tău moldav-

în rostul tău rămasă- aceeași:-

grădina mea, cuprins de flori,

pe lungi, cărările de amintiri,

mai porți iubirile-mi

din verile în vise, regăsite

îmi mai surâzi nostalgic, grav…,

să îmi redai iubirile ascunse…!

*

La vremile de-atunci, să pot visa,

îmi ceri întoarcere în mitul vieții,

cu duh, să îmi reumpli labirintul,

cât s-a golit, cu seva tinereţii…!

-De braţul zorilor, astăzi purtat,

eu intru-n tine urbe-ntinerită

cu soarele Moldovei,

pe porţile-ți de cer ale cetăţii…!

*

Te salut, iubire…, Fălticeni…, ești urbea mea

de-atunci și-acum…, de suflet și de dor…!

MAI CAD ZĂPEZI TÂRZII PE ALE TALE TRECERI Autor: Gheorghe Apetroae dlB., Sibiu

 


 MAI CAD ZĂPEZI TÂRZII PE ALE TALE TRECERI

Autor: Gheorghe Apetroae dlB., Sibiu
*

Mai cad ninsorile de gânduri preacurate – petale cu balsam,

în tine-nzăpezite, cu visurile troienite de lumini,

de sfinte amintiri, în duhul tău stellar cu amăgiri topite,

și-ți speli rugina trecerii din jocul zării tale triste din priviri…!

-Cu vorbe calde-n visurile mari, de liniștire-n grai,

te-aștept să vii, să-mi ningi o iarnă blândă, cu fulgii tăi din rai…!

*

Cu fulguiri în suflet, pe gene obosite, pe părul tău bălai,

mai cad zăpezi de flori pe stâncile ce tac în canioane-ascunse,

pe calea ta-nflorind străine, inodore, reci și netrăite,

din diminețile înrourate în amiezi, în seri înzăpezite…!

-Din calendarul unei vieți ți-arunci lumina-ți răzvrătită în alai…,

te-aștept să vii, să-mi ningi o iarnă blândă, cu fulgii tăi din rai…!

*

Dar cad zăpezi și-acum târzii, pe trecerile tale viscolite

în zborul fulgilor ușori-tăcuți, cernuți prin sita deasă-a clipei,

pe crucea cerului cioplită din arborii mei de cuvinte…!

Să-ți ostoiești durerile pământului cu duh și marile neliniști,

-pribeag aed pe drumul spre mormânt, îți cânți, nu taci, revin-o, hai,

te-aștept să vii să-mi ningi o iarnă blândă, cu fulgii tăi din rai…!

 

 

joi, 6 august 2026

ÎN CREPUSCULUL FIRII- ȚII TOTUL DEPĂRTAT DE HAOS Autor: Gheorghe Apetroae dlB., Sibiu *


 

ÎN CREPUSCULUL FIRII-

ȚII TOTUL DEPĂRTAT DE HAOS

Autor: Gheorghe Apetroae dlB., Sibiu

*

- Magnetic ax de tron ceresc,

porți rugul violet al Firii

și-ntorci cu rost din rădăcini,

în ritm astral, copilăria...!

*

De-ntoarcere mereu dorite,

astre tremole-ți cântă-n greieri...

Tu, necuprinsul de prasen

li-l colorezi dens cu poeme…!

*

La anemone, Ne-nceputul

l-arunci sămânță-n sol veneric;

îi cânti, să crească, îl dezmierzi

și îi surâzi re-ntors de vreme...!

*

-Magnetic ax de tron ceresc,

mari patimi reaprinzi în stele-

la-ntoarceri și în depăşiri-

plăceri ivite-n nopți rebele-...!

*

În anatas, înrourat, pe plai mirific,

în ierburi izvodești iubirea,

și-ți verși clepsidra tot la-ntors,

peste oceanul apollinic…!

*

Celor damnați prin grote-legi,

le-mprăştii umbrele, zâmbind

și le oferi din zori, în linişti,

l-amurg, galanthe reveniri !

*

- Magnetic ax de tron ceresc,

să-ntorci la viață Colbul Lumii,

la re-nviere, Ne-nceputul,

cobori din galaxii Trecutul…!

*

La crinii cei robiți, din urne,

în insomnii de mult aluneci

și razei duh îi verși graalul,

umplându-l ras cu al tău sânge…!

*

Iar la-ntâlnirea cu mormântul,

împarţi din vrere-ți necuvinte,

plăceri, ce ştii să le închini

la stânci -icoane- nzepezite...!

*

Secundei să îi sorbi lumina

ivită-n candele-nvechite…

Te înfierbânți, curtând doar umbre,

să-ți crești plăcerea din crepuscul…!

*

Tu, demiurg, făr de repaos, știi,

că poți un cer iubi și rostui Cuvântul,

cu inima-ți-un miez înhăruit, roti

roirile stelare-n ploi de galaxii

și Totul, depărtat de Haos, să ți-l Ții…!

IUBEȘTI LUMINA ASTREI DIN UMBRA CETĂȚII-TRIBUNAL Autor: Gheorghe Apetroae dlB.,Sibiu

 


IUBEȘTI LUMINA ASTREI DIN UMBRA CETĂȚII-TRIBUNAL

Autor: Gheorghe Apetroae dlB.,Sibiu

***

Iubești Sibiul de acum- cel vechi-,

plin de istorie, cultură și de umbre,

cu buni rumâni, ziși „măiereni”,

lipsiți prea mulți de drepturi și de nume,

ținuți de aniîn ani la margine de burg,

peste Cibin, drept sclavi la sași...!

Iubești orașul transilvan,

cu umbre reci pe zidurile vechi…!

***

Iubești Sibiul și acum- cel vechi-,

din care Basta- slug imperial-,

oastei- habzburge, de la Turda,

ordonă- a-l prinde și-al ucide

pe  domn român- prințul Mihai,

întregitorul unui mare neam...!

Iubești orașul acesta,transilvan,

cu umbre reci pe zidurile vechi…!

***

Iubești Sibiul de acum- cel vechi-,

cu Basta, Bucow: feld-generali,

cei care-au demolat cu tunul,

zeci de biserici române din Ardeal...!

„Răsplata” le-a fost monumentul

zidit pe-al Gușteriței-Deal..!

Iubești orașul transilvan,

cu umbre reci pe zidurile vechi…!

***

Iubești Sibiul de acum-cel vechi-,

cu Piața-Mare-n care nesupușii

la biruri grele, jug imperial,

într-un spectacol de palat,

legați în lanțuri, aspru judecați,

piereau în furci pe Dealul sibian…

Iubești orașul acesta, transilvan,

cu umbre  reci pe zidurile vechi…!

***

Iubești Sibiul de acum- cel vechi-,

Înnobilat, de-aleși, în Piața Primăriei

cu Brukenthal-guvernatorul, în statuie…!

Cel care-a pus pe Horea, drept zălog,

un bol de galbeni, să îl prindă,

pe roată, fără milă, trupul să i-l frângă...?!

Iubești orașul transilvan,

cu umbre reci pe zidurile vechi…!

***

Iubești Sibiul de acum- cel vechi-,

de unde îl ruga, la ..48, Bărnuțiu,

pe-Axente Sever-un tribun, să lupte

cât moți cu Iancu vin din munte…!

Românii s-aibă același drept

cu sașii, șvabii, ungurii, secuii...!

Iubești orașul acesta, transilvan,

cu umbre reci pe zidurile vechi…!

***

Iubești Sibiul de acum- cel vechi-,

cu-ai săi bărbați, cu simț întru lumină,

ce-n ASTRA și-au găsit imbold:

Unirea sfântă a Nației Române,

prin loc și limbă, muncă și cultură,

pe veci, în Marea Românie...!

Iubești orașul transilvan,

cu umbre reci pe zidurile vechi…!

***

Iubești Sibiul de acum- cel vechi-,

cu cei închiși, din ”marea legiune”..,

iar de ce-au fost prea ortodoxi

să nu-și primească tinda și acoperișul..,

dar să primească totu-n schimb,

cei protestanți, evangheliștii...?!

Iubești orașul-acesta, transilvan,

cu umbre reci pe zidurile vechi…!

***

Iubești Sibiul de acum- cel vechi-,

cu vile-lux și străzi înguste, în arcadă,

cu lămpi și gir... la promenadă,

cu oameni culți, bonomi ori indolenți

și patrioți,dar și inepți sau plini de sine,

ce nu te-ar vrea, în burgul lor, poet…!

Iubești orașul transilvan,

cu umbre reci pe zidurile vechi...!