„ÎNTOARCEREA CARMENTEI”,
„Patria: locul unde am văzut prima lumină din vechimea neamului”
Gheorghe Apetroae Sibiu
Din colbul zărilor străine
zvârlit pe un ceţos destin,
a-i aduna acum în jur
pe toţi copiii tăi de-o fire,
tu, Patrie le cântă,
de noul an, “Hora Unirii”
şi varsă-le din cerul tău
dorinţa sfântă - a re-ntregirii ...!
Şi nu-nceta a-ţi rechema
în cuviinţa ta reîncărcată
cu har de duh străvechi român
şi cu trecutu-ţi mare,
fiii..., de pe oricare drum,
la mersul demn şi bun,
pe locul lor firesc, străbun...!
Să-i reînveţi de loc şi bine,
cât sunt de mari de neam
şi, spre o cristă re- ntregire,
să-i reaprinzi stele pe toţi
prin semnul vieţii în iubire,
de liberă - demnă trezire,
în torţe cuvântând fratern,
cu flacăra Unirii...!
Că ştii prea bine cum să-i scoţi,
cu harul tău cald în rostire,
pe toţi , din gheara vitregiei...!
Şi dă-le dreptul îndărăt
de ţară, limbă şi de sânge...,
spre-a te-nălţa, un mare neam,
spre a-ţi jura pe veci slujire,
cinstindu-te prin fapte,
...şi-a-şi înflori cu crinii tăi
deşertul - sterp al rătăcirii...!
În cerul tău stellar întorşi,
a-i revedea, mai lesne poţi,
în dreptul lor copil, patern-
un sânge, clocotind în inimi…
...ajunşi în leagănul matern,
de dragoste, toţi îţi cuvântă
şi de iubire-ţi cântă..!
Coboară demni în trupul tău,
în seva strămoşească-a gliei,
spre a nutri cu rost străbun,
din plaiuri ninse de lumină,
sfânt, geniul României...!
24.01.2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu