SONATA ASTRELOR - THE
SONATA OF STARS
Gheorghe Apetroae, Sibiu
Singur îşi coboară trecutul…
suflet smaragd în sufletul
zăpezilor aduse
din munţi
pe un pelagic răcoros
nisip… mulţimile cu glas
de rece regală lumină!
Ofelie, îi eşti şi-I pluteşti văl
albastru de flăcări
din Munţii Venerei, de
cerul
deschis întrepătrunşi…
însăşi , stelele,
febleţe aprinse
clocotesc în boltă frenetic
flamate de iubirea lui…
- Casandră înţeleaptă, tu,
din inimă-ţi, din fiorul
sincer,
în bătătura timpului scurs
tot lui îi răsari, înflorind
tot din jumătăţi de astre,
albi liliecii, pe ultimul drum,
crinii zărilor tale albastre…
în rest… dorul de alt alint…
Din arcadele largi ale titvei
pe care i-ai descoperit-o târziu
pe poldul părăsit, pe alt
grind,
ţi-au răsărit şi înflorit zorii…
Totul numai în cerul lui:
Neînceputul astrelor, profetul Iris
pe calea altui Fiind!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu