FĂRĂ ÎNTOARCERE
cu fiorii iubirii și spaima fulgerelor
Gheorghe Apetroae d.B.
*
Veacuri hoinare
ies din clepsidră
și zac fără griji
în leagănul adânc
al umbrelor albe…
Se preschimbă în gând…
*
Singur trăiești
netrăind
să alungi întoarcerea….
În stăpânirile apuse
pătrunzi nepătrunsul
știut de clepsidră..
*
Ai descoperit veșmântul
de rouă al flăcării
și infinitul, în doi,
mult mai slab
decât imperiul
celui mai vârstnic atom…
*
Din clipa începerii,
inima haosului
încă tânără,
e un arc între bolți,
slăbit de clepsidră,
pulsează ne-ntoarcerea…
*
de ce-n mormântul razei
se cântă Ne-nceputul,
tot el va ști….
e sigură himera de dimineață
și seară,
dar niciodată de zi….
Din volumul ”Despre neînceput”,
Editura
HERMANN, 1992
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu