ESEISTICA: IDENTITATE ÎN ALTERITATEA ABISULUI DUAL; Autor: Gheorghe Apetroae d.l.B. *

IDENTITATE ÎN ALTERITATEA ABISULUI DUAL

Autor: Gheorghe Apetroae d.l.B.

*
Da! la toate cele ale tale, Tu, pandoric, le eşti pe plac -
chiar și pe- ale mele le porți prin locuri tăcute,
ademenitoare, numai de tine știute, dar nu sunt gelos…!
Cu mâinile-ți polare, cu care le dezmierzi clipele,
tânăr, de atunci, din vecii, cosiţele lor anatase,
fetelor iubite, cu cerul  le cuprinzi, spre a-ți zâmbi,
de tine, toate, mereu să-și amintească, în alteritate,
Tu, Totul- demiurg, de fiecare, să-ți amintești…!
*
În polii boracii- axis al inimii-stăpân, toate s-au cotlonit,
iar cu mâinele din ramuri de cer, pe toate le porți
în pretutindeni, pe fiecare într-o eternitate-n trezii!
Da! Totul ești, desigur, în este, numai Unul în Cuvânt
și, infinitul din limită ți l-ai turnat în granat și bazalt,
în carnalitul mineral și,Totul, în doi, ți-l desfăşori:
- polii inimii tale- axis magnetic stăpânul pe toate: doi;
- mâinile tale la toate, două și- ale mele, două…;
*

- ochii tăi galactici, doi și ai mei: doi, în spectacol, liberi;

- buzele-ți paralaxe-n sărut, două, ale mele, două, libere;
ea și eu, în tine: doi, doi în doi și una pentru unul, în doi...!
Din început, toate în Totul tău se întâlnesc,tot în doi

 se unesc, se iubesc, își fac de cap și în rost reînfloresc…,

se urăsc, se-aleargă neînţeles, în abisul tău, în două,
ale tale, de ale tale se despart cu sens și fără sens…!
- Dar, până când, toate în Tine, cele-n ce ești și sunt
se întâlnesc, se unesc, se despart ne-nțeles…?!!?