CÂTEVA REFLEXII /
Să-ţi graviteaze-n cerc, o lume, /
o stea în armonii, prin simţ,/
te arunci în mijlocul vâltorii/
te-ntâmpină cu ochi albaştri,/
şi nu-i pretinzi nimic din rest.../
pe -a lei de roze blue - n vis,/
cu al lor balsam - un paradis,/
etern mister al fericirii florii,/
şi-ale luminii deveniri, /
nutreşti vulcanic primăvara .../
Eşti tu-ea, duhul sfânt al razei /
şi-n sustentări spre Trinitate/
în nudul ei te simţi cuprins:/
pezent, trecut şi ne-nceput,/
nemărginit, eternitate... /
De-ţi vrei ieşirea din vâltoare,/
urcând pe unda fericirii, /
magnetice valuri smaragde, /
plăcerea pură a iubirii,/
nu o spera, ci doar atât :/
fii mândru că ai fost, rămâi /
cu libertatea pură - a firii,/
gând viu în jocul plăsmuirii:/
substanţa-câmp a(l) veşniciei..../
Sibiu, 27. 07. 1986
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu