LIteratura, Crinul cerului fecund, G.A.S.

 

CRINUL  CERULUI  FECUND

 G.A.S.

  

 

De rupi văluri vii de taine,

razele  îşi sorb din sine !..

le aşază-n rosturi Luna,

nimb al  serii, reveria

din  romantice priviri...

 

Cornul safic mereu sună…

e-al Dianei şi-ţi răsună

gândul dezlegat de şoapte,

strălucirile din noapte:

îngeri albi, în jur, plutind!...

 

Luna  mări  de  aur  varsă

şi  te-neacă  în lumină,

soare-al  nopţilor, regină...

cu trăiri de  vis cuvântă,

iar  tu te  renaşti deplin...

 

Bat  erinyi reci în poarta

inimii... deschide Luna !,,

intră, în delir, Fortuna,

firul vieţii să ţi-l  rupă:

viu  pământ  în  vid fluid...

 

Cu puterea  veşniciei,

lângă „stele”, pe-al lor drum,

demn de-aleasa lor simţire ,

te îmbeţi  cu-n cer de roze

şi-nfloreşti la ne-nceput,

 

crinul cerului  fecund !...

Gheorghe Apetroae Sibiu