duminică, 4 august 2013

Literatura, Despre eternitate, G.A.S.

 DESPRE ETERNITATE /  
Gheorghe Apetroae d.B.

În culorile zeiescului amurg,
sângerie, voluptoasă şi fierbinte-
eternitatea îşi intinde aripile,
purtând în zborul sarabandic
transparenţa plăcerilor în ritm:
clopote cereşti, prevestind
petrecerile din asfinţit - aprinse
deşerturi în toasturi fierbinţi:
nisipul sfinx, oriunde în amor         
cu libertatea stelelor căzute
în el- vâltorile substanţei
cu şarmul veşniciei umbrei
flăcărilor sfinte-n solitudini...
... un abis, porţile-ţi deschide
cu dogmele firilor triste,
spre cerul tainic, un mormint!
... acolo să-şi cuprindă lesne
lumina -n sine, cerul în jaspul
hariolat în franjuri apofantice-
tornada veşnicei în păcat-
nori  alunii, pe bolţi gonind
tot ce e zeiesc înspre al lui arc,
priviri spre hău, în infinitul
grandioas şi rece, de el săgetat
spre tot ce fiinţează-n trecere!
săgeţile de chiciură s-atingă
vidul trist, adâncurile surde:
... un alt răsărit, căzut din el, la rugă!
Gheorghe Apetroae d.B.
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu