LITERATURA:ANIMA MUNDI sau DESPRE ADEVĂR. Autor: Gheorghe Apetroae dlB *

 

ANIMA MUNDI sau DESPRE ADEVĂR

Forța sufletului nu este de ajuns fără cunoașterea adevărului. Rene Descartes

Autor: Gheorghe Apetroae dlB

*

Pe când simțirea amiezii o sorbi din al secundei pocal

iar cercul i-l frângi, înșiroind-o curată pe frunțile stelare,

ochii de vultur: ruguri aprinse, săgetând în cerești altare,

hăruiesc vieți în duhuri care cântă și râd în fiecare floare…!

*

Pe osia ta de lut crinii prinși, toți, în fiorii clipelor de neființă

se desfloresc pe trecerile în ființă…, îngenunchiați, îi ridici,

pe brațe îi culci îmbălsămați și, ca pe o zână, în zâmbet le săruți,

clare-n oglinzi, clipele ploilor de stele peregrine, în rugi…!

*

Ești pajură în zi și, să te tot întorci solară-austră, cu aripile

în lumina visului tău, să zbori suflet slobozit din gând și din mit,

sub norii apoteotici ascuns, te văd în destrămarea lor, în buiecii…,

stăpâna oricărei vieți în lumină de duh cu un dor ne-nceput…!

*

Zorii ruginii, de lipsa amiezii lor, curg prăfuiți de a ta nevrere,

cu fire de raze-și unduiesc plăcerile prin ierburi albastre…

Crugul, să-l irizezi adamic și să-l scapi de noima ploilor rebele,

îi sechestrezi ochii, sub pleoape de umbre, spre nevedere…!

*

Clipei îi sorbi simțirea curată și gândul, ca pe o ambrozie, din pocal,

Iar cuvintele sângerânde-n amiezi i le zidești în temple solare,

pe Totul, din tine și din oriunde dedus, îl dezbraci de mister,

răgazul i-l pipăi hapsin, adevărul îl scoți de sub lespezi de cer…!

*

Pe cântecul izvoarelor celeste cu sursur de sânge în aurii amiezi,

Te înalți, Anima mundi, tulpină de cuget și înlăcrimezi senină,

curgi în buchete de raze-nflorite, buiece pe văi în buiestre-

suflet galactic cu treceri în clipe-, o liră stelară la tronul ceresc…!

LITERATURA ȘTIINȚIFICĂ; Teză doctorat ing. Ilie Farca; referință: Gheorghe Apetroae dlB

 

UNELE REFERIRI CU PRIVIRE LA OBIECTIVELE ȘI VALOAREA ȘTIINȚIFICĂ A TEZEI DE DOCTORAT ELABORATĂ DE ING. ILIE FARCA, INTITULATĂ „ CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA FERTILIZANȚILOR (N.P.K.) ASUPRA PRODUCȚIEI ȘI BIODIVERSITĂȚII PAJIȘTILOR MONTANE”

Referință științifică: dr. ing. exp. GHEORGHE APETROAE, membru al Comitetului Corpului Agronomic Român, vicepreşedinte al Societăţii Ing. Agronomi din România și membru al Asociației Inginerilor din România, 2005.

Teza de doctorat elaborată de autorul ing. ILIE FARCA în cadrul catedrei de pratologie de la U.S.A.M.V. Cluj–Napoca, sub coordonarea ştiinţifică a prof. univ. dr. IOAN ROTAR se situează ca tematică de cercetare la nivelul impus genului de preocupări ştiinţifice biotehnice, iar ca demers problematologic se integrează direcţional cercetării naţionale şi mondiale, atât ca originalitate ştiinţifică cât şi ca aplicatibilitate secvenţială şi generală a relevării rezultatelor cercetării în explorarea, identificarea şi selectarea priorităţilor în materie pratologică.
Ca demers ştiinţific se explorează spaţiul complex din pratologicul etajului boreal al Munţilor Cindrel şi se furnizează informaţii de principiu ştiinţific asupra productivităţii şi calităţii pratotehnice a pajiştilor. În acelaşi timp se exprimă problematologic unele puncte de vedere privind fertilizarea sustenabilă a pajiştilor cu doze reduse de fertilizanţi, conceptul de dezvoltare durabilă şi de multifuncţionalitate în agricultura zonei, aducând experimental şi pe bază bibliografică, drept temei de abordare şi interpretare ştiinţifică, contribuţii proprii în sistemul formal-convențional al numeroaselor cazuri de pratologie ecosistemică.
Soluţiile elaborate de autor sub aspect multifuncţional pratologic, ştiinţific şi explorator, sub semnul diferenţei, aşa cum le relevă prof. univ. dr. VASILE VÂNTU, referentul principal al tezei, pentru condiţia de biodiversitate şi de creştere a fertilităţii solului în tipul de pajişte: Festuca rubra- Agrostis capillaris, tipul de habitat: R 3803- pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra, de la altitudinea de 1348 m, pun în evidenţă efectul utilizării optime a fertilizanţilor şi importanţa teoretică şi practică a intervenţiilor în ecotop, de menţinere a diversităţii fitocenotice, palatabilității şi de gestionare durabilă a ecosistemelor de pajişti.
Ca dominantă a cercetării, trei sunt obiectivele urmărite şi soluţionate de autor în plenitudine dinamică. Primul, îl constituie influenţa fertilizării şi supraînsămânţării asupra producţiei de substanţă uscată (S.U.) şi calităţii nutrientului furajer, al doilea cuantifică efectul fertilizării şi supraînsămânţării asupra biodiversităţii fitocenotice, iar al treilea analizează influenţa acestor intervenţii asupra unor indici agrochimici ai solului. Obiectivele sunt urmărite experimental, în condiţii de amendare cu CO3Ca şi m. neamendat, şi aceasta, după cum releva dr. ing. RAZEC IOSIF, alt referent al tezei, ”cu scopul identificării unor variante tehnologice care să permită dezvoltarea unei praticulturi durabile şi performante” şi, într-un plan mai complex,” să evidenţieze importanţa culturii pajiştilor permanente din punct de vedere fitocenotic, agricol, turistic şi peisagistic.”
Teza este structurată în 6 capitole, fiecare capitol relevând cu autoritate, sub aspectul cercetării ştiinţifice, capacitatea probatorie a argumentelor demonstrate.
În capitolul I al tezei, autorul, operând contextual, evidenţiază importanţa pajiştilor montane, conceptul de multifuncţionalitate și durabilitate în agricultură, funcţiile pajiştilor montane, conceptul ştiinţific de dezvoltare sustenabilă, influenţa fertilizării sustenabile şi însumate şi a supraînsămânţării asupra recoltei de S.U., asupra biodiversităţii floristice şi asupra unor însuşiri edafo-trofice ale solului, cu referiri pratologice la pajiştile permanente din Munţii Cindrel, rolul acestora în economia pastorală a zonei.
În capitolul II se relevă, în detaliu, caracteristicile condiţiilor naturale din Munţii Cindrel , în principal influenţa gradientică a altitudinii şi formelor de relief asupra fenomenelor climatice, în speţă meteorologice şi se emit consideraţii cu privire la aportul energetic natural asupra solului şi florei. În abordarea vegetaţiei ecosistemului se relevă genealogic limitele geologice altitudinale ale etajelor bioclimatice ce condiţionează tipologia pajiştilor din Munţii Cindrel, tipologie utilizată în descriere după prof. GH. ANGHEL şi colab., 1965, cu o permisă completare că sindinamica tipologică a pajiştilor din acest areal a fost cercetată pe arii fitocenotice considerabile şi expusă anterior, în tezele lor de doctorat, de K. NIEDERMAIER, în anul 1958, PAUL BURCEA, în anul 1965 şi GHEORGHE APETROAE , în anul 1999.
În capitolul III se relevă obiectivele cercetării, materialele utilizate conform protocolului experimental, metodele de cercetare şi modul de organizare a experienţei.
Experienţa a fost organizată în 4 blocuri-repetiţii-randomizate. Fiecare bloc s-a format din 5 parcele, fiecare parcelă s-a împărţit în două subparcele (o subparcela-variantă, pe fond amendat şi o subparcela-variantă pe fond neamendat), fiecare subparcelă–variantă, având suprafaţa de 10 mp iar varianta V1 (Mt) s-a constituit referenţial de raport de gradul zero la abaterile diferenţiale determinate de cauzalitatea imputurilor.
Ca materiale de experiment, pentru fertilizare s-au utilizat doze de N50P50K50, respectiv NO3NH40 (33,5%N), NO2NH4, superfosfat simplu (18%P2O5), Ca(NO3)2, sare potasică (38% K2O), iar pentru supraînsămânţare s-a utilizat specia Trifolium repens, soiul Măgurele, tipul holandicum (5 kg/ha) iar pentru amendare doza de 5 t/ha CO3Ca. Ca opţiune metodologică de cercetare a fitocenozei, s-a selectat metoda geobotanică sau fitosocială care a constat în efectuarea de relevee floristice pe suprafeţe caracteristice fitocenozei diferenţiale- variantice şi prin care s-a determinat structura şi compoziţia floristică. Dintre determinările cantitative şi calitative variantice efectuate, cu integrarea derivantă a determinanților cantitativi și calitativi s-a enumerat producţia de S.U, compoziţia chimică a furajului (proteină brută, grăsime brută, cenuşă brută, celuloză brută, SEN şi unii indicatori agrochimici ai solului: valori pH, grad de saturaţie în baze (V%), P şi K extractibil.
În capitolul IV s-a inclus contextual analiza rezultatelor proprii privind influenţa fertilizării diferenţiate şi supraînsămânţării asupra producţiei de SU, asupra compoziţiei floristice şi calităţii furajului în locaţia amintită, în condiţii de amendare şi neamendare. S-a constat că producţiile de nutrienți furajeri specifici au fost influenţate cantitativ şi calitativ de troficitatea solului, în urma administrării fertilizanţilor, de supraînsămânţare şi amendare, de influenţa condiţiilor climatice, în principal a distribuţiei precipitaţiilor şi insolaţiei asupra florei, în perioada fenologică şi cea generativă a plantelor.
Determinările fitocenologice reliefează faptul că imputurile din protocolul experimental pozitivează gradul de acoperire cu vegetaţie, cuantificat de la 50-55%, în V1, la 75-80 % pe agrofond neamendat şi la 80-85 % pe agrofond amendat cu influenţe structurale în compoziţia floristică a fitocenozelor în variante concretizate prin vicarianţa gramineelor valoroase (Dactylis glomerata, Phleum pratense, Agrostis capillaris) şi fabaceelor (Trifolium repens, Trifolium pratense), în paralel cu reducerea numărului de specii, de la 19, la martor, în anul 2002, la 11-17 specii, (în V3, respectiv V4), în anul 2004 şi substituirea lor de specii valoroase cu apariţie primară în fitocenoză.
Cu privire la gradul de acoperire floristică şi la fenomenele spaţiale de trangresivitate vicariantă şi regresie, spaţiale la specii, se constată, din lucrarea autorului, că specia Agrostis capillaris înregistrează ponderi în covorul vegetal, de la 17,5 %, în varianta martor, la 62,5 %, în V4 şi devine stenoică în noile condiţii, în timp ce specia Festuca rubra înregistrează o regresie a participării, de la 17,5 %, (Mt.) la 5 % (V4 şi V5), pe ambele agrofonduri. Operându-se contextual, similar se constată că specia Dactylis glomerata înregistrează o pondere în covor de 17,5 % şi specia Phleum pratense, de 5 %, cele două specii, fiind specii noi în fitocenoză. Prin accesul în fitocenoză a speciilor valoroase Dactylis glomerata, Phleum pratense şi Trifolium repens, precum şi a speciei de Genista sp., se concluzionează că pajiştile de Festuca rubra şi Agrostis capillaris din Munţii Cindrel pot fi ameliorate substanţial prin tehnologii praticole sustenabile, cu imputuri moderate, respectiv fertilizare cu N50P50 K50 ,supraînsîmânţare cu 5 kg/ha Trifolium repens pe agrofond amendat cu 5 t/ha CO3 Ca.
În acelaşi context, dr. ing. RAZEC IOSIF, referindu-se la influenţa factorilor studiaţi asupra biodiversităţii floristice, pune în evidenţă unele schimbări în covor determinate de interacţiunile factoriale în urma aplicării fertilizanților minerali și organici, amendamentelor şi fitosupraînsămânţării. Aceste schimbări au condus la modificări ale troficităţii microbiologice din sol, în sensul ameliorării acestora şi creşterii gradului de mineralizare, resimţite în gradul de acoperire cu specii, poaceele prezentând o creştere în covor între 10 % ,în V1 şi 20 %, în V4, iar fabaceele o creştere de 10 % în variantele nesupraînsămânţate şi de 22,5 % în cele supraînsămânţate cu trifoi alb (în V5), la ambele fonduri. Se apreciază, ca o aplicabilitate secvenţială, că fertilizarea unilaterală cu 50 kg/ha P2O5 îşi face resimţit efectul, începând din cel de al doilea an, iar supraînsămânţarea cu doza de 5 kg/ha Trifolium repens, în combinaţia cu 50 kg/ ha P2O5 sau cu doza de N50, P 50 K50, influenţează pozitiv evoluţia producţiei de SU, iar efectul cel mai puternic se resimte în anul II şi III de exploatare.
Sub aspectul aplicabilităţii integrale, se reliefează producţiile mari de S.U. în variantele fertilizate cu N50 P50 K50, cu şi fără supraînsămânţare cu trifoi alb(V4 şi V5), cu sporuri faţă de martor de 45-58%, pe agrofond neamendat, respectiv de 2,68 şi 2,93 t/ha şi cu sporuri faţă de martor de 71% şi 89 %, pe agrofond amendat, respectiv de 3,92 şi 4,33 t/ha. Se mai constată, din determinări, o ameliorare calitativă a nutreţului, în principal prin creşterea conţinutului de proteină brută, în variantele fertilizate cu azot şi supraînsămânţate cu trifoi alb, de la 10,18% la martor, la 15,31%(V5) şi 15,63(V4), la variantele neamendate şi de la 14,38 % la martor, la 17,75 % (V5) şi 17,81%(V4), la variantele amendate. De asemenea, se constată creşterea conţinutului în stearine brute şi o diminuare a conţinutului în celuloză brută , însoţite de o creştere semnificativă a valorii nutritive şi palatabilităţii nutrientului furajer.
În capitolul V se analizează influenţa întervenţiilor în pratoecosistem asupra unor indici agrochimici ai solului în cei trei ani de experimentare (2002-2004). Se constată, ca efect al aplicării fertilizanţilor, creşterea semnificativă a gradului de saturaţie în baze, pe variante, de la 51-59% la 58-82 %, ameliorarea conţinutului în fosfor şi potasiu asimilabil în sol şi se observă, în variantele pe fond amendat, o corectare a reacţiei acide a solului resimţită ca efect, gradual, în anul II şi III de aplicare, cu evidenţa anului III de experimentare când simpla aplicare a amendamentelor a adus un spor de 0,99 t/ha S.U., comparativ cu varianta martor neamendată, spor care se încadrează în limitele diferenţelor foarte semnificative.
În capitolul VI al tezei, de extensie limitată, se relevă concluziile şi recomandările cu caracter recurenţial, rezultate din studiile şi determinările efectuate şi se expun o serie de operaţii contextuale în ameliorarea pajiştilor montane cu elemente pratotehnice noi, respectiv cu imputuri reduse, vizând imperativ şi întemeiat gestionarea durabilă şi multifuncţională a acestora în condiţiile staţionale din Munţii Cindrel. Se evidenţiază experimental, efectele fertilizării şi supraînsămânţării asupra optimizării-randamentului pajiştii şi sporurile semnificative de producţie, maximizării producției, încă din primul an al aplicării.
Se concluzionează experimental şi se argumentează rezolutiv recurenţial relaţia directă între cumularea în timp a imputurilor tehnologice şi creşterile de S.U., faptul că în cei trei ani experimentali s-a obţinut masa vegetală maximă pe fond amendat, îndeosebi la variantele cu N, faptul că la variantele la care a fost numai fertilizare cu fosfor sau numai supraînsămânţare cu Trifolium repens, creşterile de recoltă sunt numai din anul al doilea şi că amendarea, din al doilea an începe să influenţeze considerabil producţia de S.U..
Cât priveşte compoziţia floristică, ca urmare a intensivizării imputurilor, poaceele au tendinţe ponderale, până la 65 % la variantele cu N50, P50, K50, iar la o fertilizare mai puternică, specia Agrostis capillaris are tendinţa de dominare a speciei Festuca rubra. Pe fond amendat, specia Festuca rubra, fiind calcifugă, părăseşte ecotopul, în locul acesteia, instalându-se speciile Agrostis capillaris şi Trifolium repens precum şi speciile Dactylis glomerata şi Phleum pratense.
De asemenea, urmare a intrărilor energetice în ecosistemul Festuca rubra-Agrostis capillaris creşte procentul de proteină brută, de la 10,18 %, la Vm, la 15,31 %, la varianta N50,P50,K50 + supraînsămânţare cu specia Trifolim repens, la neamendat şi mai mari cu 2-3 % la blocul amendat, unde prin apariţia speciilor Dactylis glomerata şi Phleum pratense se obţine o creştere semnificativă în valoare a nutrientului furajer.
Se apreciază că aplicarea fertilizării minerale pe agrofond neamendat modifică insuşirile chimice ale solului în sensul creşterii acidităţii solului, pe când aportul de fertilizanţi pe fond amendat conduce la scăderea acidităţii solului şi la creşterea gradului de saturaţie în baze, a nutrienţilor în soluţia solului, evidente în experimentele relevate pe parcursul tezei.
Prin interpretarea volumului mare de material bibliografic utilizat în scopul atingerii obiectivelor propuse, prin analiza şi sinteza datelor experimentale din cercetarea cazuistică, drept instrumente operaţionale de analiză şi testare, prin referirile şi concluziile finale, expuse raţional discursiv şi diferenţial clar, teza elaborată de ing. ILIE FARCA constituie în planul cercetării pratologice un ansamblu conceptual propriu, un model esenţial de investigare şi analiză logică structurală, posedând atributele unei lucrări de rezonanţă ştiinţifică în domeniu, cu reale valenţe de extrapolare a rezultatelor cercetării în areale pratotehnice cu condiţii ecologice şi economice similare.
Dr. ing. exp. lect. univ. GHEORGHE APETROAE, Sibiu, 2005

Literatura:ANATOL E. BAKONSKI (16.06.1925 - 04.03.1977), FLUXUL MEMORIEI...Autor: Gheorghe Apetroae dlB, Sibiu

 

 · 

LITERATURA ESEISTICĂ:

DE CURÂND S-AU ÎMPLINIT 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA SCRIITORULUI ANATOL E. BAKONSKI (n.16.06.1925 - d. 04.03.1977). DESPRE „FLUXUL MEMORIEI” ȘI CURENTUL NEOEXPRESIONIST ROMÂNESC.

Autor: Gheorghe Apetroae dlB, Sibiu

Anatol E. Baconski a fost poetul, eseistul, prozatorul, publicistul şi traducătorul remarcat în toate aceste genuri și specii de exprimare literară, prin orientarea sa neoexpresionistă. S-a născut la Hotin, în comuna Cofa, la 16 iunie 1925, fiul lui Eftimie Baconsky, preot ortodox basarabean, și al Liubei, se pare de etnie rusă, împlinindu-se de curând un secol de la nașterea sa.

. A urmat liceul la Chişinău şi la Râmnicu Vâlcea, iar cursurile Facultăţii de Drept, la Universitatea din Cluj-Napoca. A debutat literar cu poezie, la Cluj, în ziarul “Tribuna nouă”, în anul 1950. Deși, implicat cu moderație în demersul politic al curentelor socialiste din perioadă, acesta a ocupat funcția de redactor şef al revistei “ Almanahul literar”, devenită ”Steaua” iar poezia sa se încadrează în bună parte în poetica realismului socialist dar cu realizarea de structuri de orientare modernistă și neoexpresionistă. Statutul său în literatură este asociat cu mișcarea literar artistic suprarealistă din România. La Congresul scriitorilor, din 1956, A. E. Baconski respinge ideile dogmatice ale proletcultiştilor, iar scrierile sale vor avea o orientare modernist- europeană. Ne situăm în orizontul eternal, deschis, al poetului dezinvolt, dispus la refuzul oricărui canon şi la desuietudine, la violarea și violentarea dogmelor rigide în creaţie, fie şi suprarealiste. Anatol E. Baconski se va afla mereu într-o ofensivă antimetaforică, unde “transpare amestecul de ritualitate enigmatică şi senzualitate sublimată, de sensibilitate profundă şi expresia ei cvasi- preţioasă, filigranată”( Mircea Braga, Prefaţă la “Fluxul memoriei”... ). A tradus din lirica universală, din Salvadore Quasimodo, Carl Sandburg, Arthur Lundkvist, Georg Trakl şi e autorul volumului de traduceri “Panorama poeziei universale”, 1972...

Poezia lui Anatol E. Baconski este cuprinsă în 8 volume antume, întitulate: « Copiii din Valea Arieşului, 1951; Cântece de zi şi de noapte, 1954; Două poeme, 1956; Fluxul memoriei, 1957; Dincolo de iarnă, 1957; Imn către zorii de Zi, 1962; Fiul risipitor, 1964», iar al 8-lea volum, intitulat „Cadavre în vid”, 1969, este o carte a orizontului meschin şi al suferinţei. De asemenea, alt volum al său, postum, cu accente moralizatoare, intitulat “Corabia lui Sebastian” cu aluzii absconse la volumul lui Georg Trakl, intitulat „Sebastian în vis”, apărut în anul 1915, este considerat un jurnal al peregrinărilor dezinvolte dar şi agonice, în mirajul existenţial- poetic....

Dintre volumele sale de poezie, mai interesant pare a fi volumul retrospectiv, antologic, cu aluzii la condiția sa de scriitor încorporat în literatura vremii și conștient de urmările acestei încadrări cu valențe uneori politice, intitulat ”Fluxul memoriei”, 1967.., din care voi reda părţi din poemul “Drumuri în vânt”: “ // Drumuri, văd drumuri în vânt/ .../ încrucişându-se-n câmp, alergându-se..../veşnic în vânt gâturi lungi de cocor cenuşiu/ şi de palid flamingo- reţele, reţele se- ntind,/ .../ le-am urmat totdeauna cu patimă oarbă /.../ adesea fără să ştiu unde duc-/ .../ viaţa mea toată n-a fost/ decât o răscruce de drumuri şi creştetul meu/ n-a purtat niciodată alt nimb/ decât orizontul/ câteodată pe vreme de vânt, mă gândesc/ că nenumăratele drumuri pe care-am umblat/ se vor întoarce-ntr-o noapte la mine/ sugrumându-mă, ca pe Laokoon şerpii-/ poate că-aş merita o asemenea soartă/ de vreme ce paşilor mei le-a fost dragă/ eterna derivă/...//”. Aici, vântul este o metaforă de destin al poetului și căpătă o valoare simbolistică...

De reţinut este şi caracterizarea realizată magistral de Eugen Simion, cu privire la personalitatea literară a lui Anatol E. Bakonski şi pe care o voi reda, parţial, în continuare: “ În viaţa literară postbelică, agitată şi pestriţă, Bakonski părea un aristrocrat manierat şi rece, având în gesturile lui studiate un aer de nobleţe recent căpătată. Chipul său avea frumuseţe romantică, iar eleganţa lui vestimentară (dandystă, n.n.) devenise celebră. Prelungea, într-o epocă proletariană, felul, specific secolului trecut, de a fi poet: unea în comportamentul lui neobişnuit extravaganţa unui dandy, cu melancolia profundă a unui artist de tip nervalian”.

Poetul e un estet al melancoliei, iar identificarea sa e subterană, evidentă în eluviul osmozei pe palierul veşnicei frământări și agitări, chiar și în acel ritm hidrodinamic sesizat de poet, al valurilor (Elegia I)... Îi semnifică această stare de nelinişte poemul său, intitulat “Sonet negru”, din ciclul “Cadavre în vid”, pe care încerc să îl redau, în continuare: “// Ce să vă caut, ce să vă mai cânt?/ Somnul pustiu, pădure străvrzie,/ nopţíle ard, şi fiecare zi e/ o ţară unde nu-mi găsesc mormânt, //Pe ochiul mare pleoapa mea târzie/ coboară - ntunecată. Nimbul sfânt/ al stelei celei mari declină-n vânt./ fantome – nsângerate - ncep să - nvie.// Singur rămas visezi printer făclii/ cai negri, câmpuri moarte, umbre vii,/ şi nu mai eşti în stare să le numeri.../ Şi capete, tăiate odinioară,/ se-ntorc de undeva ca o povară/ ce ţi-a fost dat s-o porţi mereu pe umeri.//”. ..”

Ca prozator, se evidentiază prin direcţia estetizant-barocă, reflexivă, individualizată prin localizarea genuină a floului spiritual osianic, cu evidență în antologia de povestiri antumă, apărută în anul 1967, intitulată “Echinoxul nebunilor şi alte povestiri”, în “Scrieri”, ediţie postumă, 1990 și în romanul “ Biserica Neagră”... Ca eseist şi publicist, se remarcă prin comentarii de literatură universală contemporană expuse în: “Colocviul critic, 1957; “Meridiane. Pagini despre literatură universală contemporană”, 1965 şi în “Remembăr”, vol. I-II, 1968... Stilistica e evident expresionistă în discurs, exprimă sensibilitate, iar din punct de vedere a structurii metaforice, este imaginativă, fiind evidentă prin cultivarea genurilor rafinate (pastelul) şi prin tonalităţile delicate. Erotica discursului elegiac e, în acelaş timp, existenţial - meditativă, densă, entropic manifestă, spectacular - grotescă și percutantă prin sindinamica succesiunii de măşti în poezia pamfletară...

A. E. Baconski este intelectualul care reușește traducerea din limba germană în română a unei părți însemnate din poezia scriitorului austriac expresionist-simbolist Geog Trakl, poezie mult apreciată de Ludwig Wittgenstein, receptată de timpuriu și considerată valoric în România prin Ion Pilat și Petre Stoica.

Este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1969, 1972), prin care se recunoaşte factura axiologică a creaţiilor sale literare şi literal-epistemologice, aportul substanțial la literatura română contemporană.

Decedează în Bucureşti, în plină tinerețe și activitate creatoare, în timpul cutremurului catastrofal din 4 martie, 1977, aflându-se în vizită, împreună cu scriitorul, criticul și istoricul literar Mihai Gafița și cu soțiile lor, la poeta Veronica Porumbacu și la soțul acesteia, recunoscutul critic Mihai Petroveanu, destinul său, ca și al celorlalți, fiind, după cum se știe, atât de tragic.

Gheorghe Apetroae dlB, Sibiu

BIBLIOGRAFIE:

-Baconscki,A.,E.,Fluxul memoriei, Ed. Minerva, Bucureşti,1987, Ediţie îngrijită, prefaţă şi cronologie de Mircea Braga;

- Baconsky, Anatol, Wikipedia, encyclopedia liberă, 2014;

- Bucşa Ion, Capotă, Teodor, Cinezan, Vladimir ş.a., Literatua Română, Crestomaţie de critică şi Istorie Literară, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1983;

- Braga, Mircea, Istoria literară ca pretext, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982;

- Apetroae, Gheorghe , Despre Mircea Ivănescu, “21 Radical”, nr.1212, anul 1994;

- Gafiţa, Mihai, referate.com, M. Gafiţa, biografia, 2014.

PACEA ÎNTRE OAMENI, ÎNTRE STELE ȘI ÎNTRE GALAXII Autor: Gheorghe Apetroae d.l.B.

 Distribuit pentru: Public

PACEA ÎNTRE OAMENI, ÎNTRE STELE ȘI ÎNTRE GALAXII

Autor: Gheorghe Apetroae d.l.B.

*

PACEA au învățat-o de la tine, Mare Demiurg;

când uraganele se înfiripă fraterne din valul mării

și norii apăsători, de furtună, bolta o împânzesc,

atunci, seninul tău ți–l înflorești mai mult cu stele…!

Ceața groasă, devastatoare o abați, în a ei cădere,

alungi cu zâmbetul-cântecul razei- vremile grele...,

cu straie noi, de PACE, cerul îl înveșmântezi…!

*

PACEA am învățat-o de la tine, Mare Demiurg;

în duhul Păcii să mergem cu har și smerenie!

Existența s-o petrecem în straja cerului, să învățăm,

cum să-nverzim plaiul și grădinile să le-nflorim..!

Pe toate, la altarul tău, Cerule, le închinăm:

ale tale sunt toate, aduse în PACE și-n vrere…!

*

PACEA au învățat-o toți, de la tine, Mare Demiurg;

e lupta pentru respectul întregii lumi, spre binele

popoarelor, al dragii și iubitei tale Românii;

Pacea e liniștea fiecărui neam sculat din cădere...!

e a veghea neamul cu înțelepciune și multă tărie,

a nu-i trimițe fiii, a nu-i sacrifica în lupte lui străine!

*

PACEA au învățat-o toți, de la tine, Mare Demiurg;

în loc de bombe, blindate și arme cu țevile-nroșite,

ce seamănă moarte, tu presari magnolii în înfloriri

și-i încânți cu zăpezile florilor de rodiu sincere…!

În trezvie, copiii vor PACEA cerului, suprema liniște:

PACEA sfântă-ntre oameni, între stele și între galaxii…!

Literatura:PĂCĂTUL EDENIC Autor Gheorghe Apetroae dlB

 

PĂCĂTUL EDENIC

Autor Gheorghe Apetroae dlB

*

Numai în edenul păsărilor nude și fără aripi

ies din găoce, în ritmice zbateri,puiul șarpelui

decăzut din zbor, agonic, debil și magnetic,

aproape sugrumat de plasa verii

paianjenilor, urzită cu flăcări de sânge;

în târâș, ignoră căderea clipelor cosmice...!

*

Razele edenice golaşe izvorăsc răstignite în

lumini din ferestrele catedralelor și ispitesc

pe îngerii, în care crezi, păzind misterele

maternităţilor libere de lumină, devenite

neîncăpătoare mamelor-eve înșelătoare

ce dezvelesc copiilor, adamice, tainele...!

*

Genele subțiri ale pruncilor își picură razele

în paradisul adamic în șiroiri proaspete-

lacrimi de sânge în revărsări calde și nude;

limpeziri de dureri- îmbrăcate-n cuvinte-

limbajul meristemic-duhul mirific matern

și vulcanic al cobrei prinsă-n neluptă…!

*

Tot în cuvinte alese, stăruiesc ploile calde,

lungi şi dese, de iulie, cu fluturii verii

căzute în trâmbe crisale, în décor apollinic…;

rodosie, trasă peste cer, e pânza de flăcări,

cea hăruită cu duhul sacru al ispitei...!

Și prea ciuruit e fructul din pomul oprit-,

de omida vechiului păcat visceral, în Eden…!

REFERINȚE CRITICE:

Gabriela Harasim

O meditație poetică profundă asupra condiției umane, marcată de simboluri biblice, imagini expresive și o tensiune lirică rafinată.

Admirație, domnule Apetroae, pentru limbajul poetic de o profunzime remarcabilă!

Gheorghe Apetroae-Gabriela Harasim: Vă mulțumesc pentru că ați identificat în versul meu stări induse și neliniști existențial-ontologice umane reale cu dezvoltări și transfigurări mirifice în vis, în fantezii edenice, în astre, în îngeri, în iubiri și obiectivări spiritual-gânditoare, în spațiile fizice și metafizice, într-un carusel al lirismului cuvintelor... Adâncă gratitudine!

Alupii Daniela

Felicitări, domnule Apetroae, pentru forța vizionară a poemului și pentru măiestria artistică cu care ați împletit mitul, simbolul și lirismul într-o compoziție tulburătoare!

Gheorghe Apetroae-Alupii Daniela:

Vă mulțumesc pentru că ați identificat în versul meu stări și neliniști existențial-ontologice, transfigurate în vis, în fantezii edenice, în astre, în îngeri, în florile spiritual-gânditoare, în cuvinte... Adâncă gratitudine!

Îmi place

Comentează

Distribuie

Îmi place

Comentează

Distribuie