RECVIEM PENTRU TATĂL TĂU (12)
Autor: Gheorghe Apetroae d.l.B
*
Din fereastra în violet,
un ciob critalin alunecă
crucifix alb, tatălui tău;
Flori- zambile crescute
cu fiori…, să-l acopere,
cresc statornice
printre cetățile
de pomi bătrâni, răslețiți,
încrinate pe dealuri…!
*
În fereastra de violet,
cu prelingeri vii
de cuvinte-n solstiții,
revii, să astâmperi
țărânei dogorâte
de sărutul mamei,
setea de întoarcere,
să admiri și să plângi
zambila ultimei primăveri
în culorile trecerii;
crinii și lăcrimioarele,
cu ochii înecați
în sărutarea din urmă…!
*
La masa florilor- narcise,
lângă crucifixul alb,
martor statornic tatălui tău,
petreci amintirile
și tot asculți cântecul
curgerii placide
a nimicniciei apofatice
peste ne-începuturi…!
*
Pe fereastra în violet,
ambrozii de vindecare-
cuvintele lui-
curg din amfore sfințite
duhuri în flori- fiori
printre cetățile de pomi răsleți
încrinate pe dealuri…!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu