“ CÂNTECUL LUI CRISTOFOR”, 24/
întors din <Indii> la un an, în fast
cu prada-n mari galere, acostând la Palos,
ajuns la vechiul lor castel pe stânci
în bachelare fresce,
găsi pe nobila Felippa tristă, așteptând
pe soțul prinț ajuns și amiral și rege ...
Aici sub paza stelei, la un sfânt apus
de nesfârşit fior, el trupul îi cuprinse
și ai ei genunchi, între genunchii lui
îi ferecă cu-aprinse dese- alinturi,
iar buzele-n surâs le-acoperi în zâmbet
cu-n râu de lungi săruturi adamite ...
Vrăjită de întoarcerea marei iubiri -
frumosului bărbat din vraja mării,
azi rege Crist pe depărtate <Indii >,
și mare amiral pe-Azore și Antile,
scăpând din braţele-i vânjoase-n plânset,
Felippa-și spuse soțului dorinţa:
- Drag Crist, frumos bărbat, regele meu
de peste ape, ţi-i întreg cuprinsul ,
dar de-al Felippei lung alint
și de iubirea ei, tu mult ai fost lipsit…
nu știi că de al tău dor, de multe ori
eram ca să mă pierd, să mor? !...
El, rege , Cristofor , cu mâinile -n vârtej,
în despletirea-i cozii lungi în raze vii căzute
pe gleznele-i subţiri i le- aduna pe crini
și-n cerul dragostei, le re-mpletea-n șuvițe
din braţe mari de flori, angelice cuvinte…
- sorbind avid , regal , chinul Felippei !…
Fragilă îi era , un necuprins de-amor,
frumoasă şi statornică, fierbinte,
iubirea îi curgea un râu de lacrimi în culori
pe faţa ei de roze, rourări prelinse,
El, Crist, I le sorbea-n sărut simțiri
din viu potir, alb anotimp de flori !… G.A.S.
ÎNTOARCEREA LA PALOS/
Învingător în noi ţinuturi, peste mări,întors din <Indii> la un an, în fast
cu prada-n mari galere, acostând la Palos,
ajuns la vechiul lor castel pe stânci
în bachelare fresce,
găsi pe nobila Felippa tristă, așteptând
pe soțul prinț ajuns și amiral și rege ...
Aici sub paza stelei, la un sfânt apus
de nesfârşit fior, el trupul îi cuprinse
și ai ei genunchi, între genunchii lui
îi ferecă cu-aprinse dese- alinturi,
iar buzele-n surâs le-acoperi în zâmbet
cu-n râu de lungi săruturi adamite ...
Vrăjită de întoarcerea marei iubiri -
frumosului bărbat din vraja mării,
azi rege Crist pe depărtate <Indii >,
și mare amiral pe-Azore și Antile,
scăpând din braţele-i vânjoase-n plânset,
Felippa-și spuse soțului dorinţa:
- Drag Crist, frumos bărbat, regele meu
de peste ape, ţi-i întreg cuprinsul ,
dar de-al Felippei lung alint
și de iubirea ei, tu mult ai fost lipsit…
nu știi că de al tău dor, de multe ori
eram ca să mă pierd, să mor? !...
El, rege , Cristofor , cu mâinile -n vârtej,
în despletirea-i cozii lungi în raze vii căzute
pe gleznele-i subţiri i le- aduna pe crini
și-n cerul dragostei, le re-mpletea-n șuvițe
din braţe mari de flori, angelice cuvinte…
- sorbind avid , regal , chinul Felippei !…
Fragilă îi era , un necuprins de-amor,
frumoasă şi statornică, fierbinte,
iubirea îi curgea un râu de lacrimi în culori
pe faţa ei de roze, rourări prelinse,
El, Crist, I le sorbea-n sărut simțiri
din viu potir, alb anotimp de flori !… G.A.S.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu