Literatura: Aniversar, Eminescu, G.A.S.

EL, EMINESCU de Gheorghe Apetroae Sibiu Când pe harfele de unde stele cad şi se aprind orgi selenice pe lucii, valuri risipte-n grind, ... El, ecouri între clipe, le ascultă-n infinit!… Din grădinile de aur , îi culege Lunii, crini, să-i păstreze-n templul firii - candelabre de rubin: arc de cer, în El, lumina celei mai pure lumini !… Fruntea... boltă peste veacuri, o înclină visător, să-şi revadă-n codri lacul, strălucirea în izvor!… Pe azure văi de cuget, cu ochi negri, lini, coboară El, Luceafăr al iubirii, printre nuferi să răsară!... Cu Luna se plimbă-n trestii, iar din cornul ei de- argint îşi desfată nemurirea, dă luminii dor şi gând! … Teii, încărcaţi de floare, ning miresmele de-amor, El... luceşte-n rostul lumii, spre trecut şi viitor!… G.A.S. Revista „Foaia Poporului”,ASTRA, nr. 6, ianuarie, 1993