ALT ADEVĂR DIN REST
Gheorghe Apetroae, Sibiu
Adâncul bulboanei și acum
îl priveşti, cum atunci,
în cerul umplut cu resturi
de stele reci cu găuri diamantine
căzute în luptă şi în extaz
lângă tine, înflăcărate
de absentele zăpezi: umbra ta
crescută pe zâmbetul neînţeles
al Lunei
mereu înveşmântată în turcoaz...
Impulsul materiei s-a extins
în zeul ce nu ştie decât să-și coboare
din tronul permanenţei
umbra hiacintă lângă tine,
în tine
lumina curge în ritm în lumină
pe spinarea cerului turmalin
din geana adâncului…,
...un şiroi
e neînceputul cu care petreci
flăcăra, să-i înteţeşti glasul
în mari nelinişti,
să-i vorbeşti
despre stelara ardere cu rest...
misterul morţii să-l dezlegi,
ascultând în ochrul serii reci
cântecul cuantei din
cuantele
ce-ţi plâng nepăsarea
pe umăr:
lebede june fecunde,
valsând pătimaşe
adevărul pe valuri de topaz,
dedus din a sferelor netăcere ...,
... să-ţi aminteşti cu plăcere
de gema cristal: al tău amor
poposit în sfârşitul copilăriei
și bălăcit de atunci în clipele
trecerii …
cu dorinţe, reaprinzi fecioare,
să înţelegi din limpezimi,
adevărul fluid şi să-l negi,
arşiţele verii sporind în izvoare…!
G.A.S.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu