Literatura: INTERIOR AUTUMNAL; G.A.S

INTERIOR AUTUMNAL
Gheorghe Apetroae, Sibiu

E zbatere în cer și înroiesc lumini
antofilii pe crisotilii sâni ai lumii
cu ne-nceput în firea ei fluidă…
iar tu, născut din lung descântec
în limoniul toamnei tale zaci,
cum mucenicii pe vetrele încinse
de tăceri în jarul dezumbririi…,
magnetic ești în vreri și în trăiri

și-ți spânzuri, încă vii, dorințele copile:
iertările - n copacul pomenirii!...

Porți gândului ceresc – argilică -
sămânţă în febra-i infinită,
din ea ca să răsari milerică pe rug
cu meristeme arhice-n cuvânt
din axa lumii arcuite-n crug…,
s-aduni pe buze fluvii de surâs -
granate zării crise, celestine -
șiroiul lung de lacrimi limpeziți-
grimase nopților în anatas, senine-
dulcețile licori prelinse să le sorbi
nectar al florii din potirul frunzei...

Știind că-n Ne-nceput e al Driadei vis,
izvorul toamnei tale, în a-l stăvili,
vieții îi cobori în liniște trecutul
cu vântul colţ în umărul de Sfinx
și îi oferi, la schimb, doar umbra-
rugina ireală a gândului cuprins
de adamitul sfintelor neliniști!...