Gratitudine

Gheorghe Apetroae -Sibiu

mamei mele, Ilinca

Răsărit din zăpezile tale

am crescut cel dintâi

ghiocelul;

ţi-am surâs

printre primele flori;

am înflorit şi m-ai cules

împreună cu zambilele,

într-un buchet de cer,

gratitudine …

În cântecul sirenelor,

cu gândul brizelor

să învăţ zborul

de la tine,

m-ai aruncat în marea viselor;

muncit de ea şi de Lună

eu, floarea albă de rouă,

ating încă uşor,

cu stropii lor,

braţele tale de-mbrăţişări

până la ofilire …

În gratitudine,

m-aplec în fire

spre sâni-ţi puri,

în mine-nrouraţi,

să sorb culorile amintirilor …

Poezii şi eseuri „Despre ne-nceput”, Editura Hermann, 1992