vineri, 7 martie 2014

Literatura, Demers faustian, Gheorghe Apetroae Sibiu





DEMERS FAUSTIAN

Gheorghe Apetroae Sibiu

.. cu ochii  stelei în izvoare,

un meteor  din  seri căzut

plin de mister şi-mpătimit,

veghezi ... oricare  asfințit!...

 

ceri  sacrul clipei efemere

s-o scapi de un necunoscut!...

scoți din implozii, viaţă, vremii,

dai  grai  iubirii  de absurd!...

 

te-acuzi și când te ştii în rai,

sorbind din pleoape clipe  mari...

trânteşti de stânci...pentru  paradă,

tot începutul lor de slavă!...

 

slujești celui divin, bând vin,

din mers, repeţi cu El trecutul-

magistrul zămislit din El,

sapi în imens neînceputul!...

 

-  te-alinţi  femeie care... eşti

neîmplinită-n chip cu gândul,

de braţul lui, când strâns te prinzi,

din sânge ca să-i sorbi pământul!...

 

şi de aceea  eşti  în chinuri,

cea care, neştiind ce eşti

cu flăcări... ca să te sfinţeşti

împarţi infernul  la ... poeți! ...

 

mai cânţi  cu îngeri  pentru roze,

acolo sus când rătăceşti

în bucuria că trăiești
cu-n visător, ne-cunoscutul!...

 

- Dar, Tu ce faci.. prezent și  singur,

de toarta cerului desprins?...

... bolnav și prins în rugăciuni

joci clipa lui cu ne-nceputul!...

 

și cazi letargic dintr-o slovă

într-un magnetic  necuvânt,

sporind simţirile în linişti,

sorbind din sânii lor... alt gând!...

 

ca să te-ntreci cu- al  clipei  vis,

tot alte  flăcări să aprinzi,

să arzi iubiri în reci  şoptiri,

netimpul dragostei de îngeri...

 

agonic, cânţi psalmul în zori

seminţei cerului din fire -

un legământ i-acorzi şi-n rod,

crești clipa-n calda-i  retrăire!....

Boroaia , 5 septembrie,1963



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu