Literatura: Românii își cântă liberi Patria; autor: Gheorghe Apetroae dlB

 

 

ROMÂNII ÎȘI CÂNTĂ LIBERI PATRIA

Autor: Gheorghe Apetroae dlB

*

Patrie, istoria îți este cupola de rubin,

un cântec de arbore întins peste neam,

e leagănul tău dacic extins- adânc!

Iubit și întregit i-al tău popor român,

sub steag, cântat și hăruit cu glorii…!

*

Istoria e pajura ce-ți poartă în aripi

izvoarele-n culori de sânge, pâine şi cer,

în zborul trezitelor zări de dor...!

E credința străbună, curată-n obârșii,

iubirea de nobila străveche glie,

lumina paternă din Cartea Unirii...!

*

Genele zorilor îți săgeată dacic cerul:

-e arcul pornit din rădăcina zorilor, 

din trunchiurile tale groase de Eroi,

viind eternal steag din ancestrale vremi,

sfințenia în drept divin și libertate…!

*

Patria ți-e arcul vânjos din corzile

getice-dacice și cele carpo- sarmice,

arc întins de săgeți getuze- tracice 

înfipte-adânc în străine hoarde

de marii săi viteji bărbați...de- atunci,

în lupte-nsângerând de glorii...!

*

Istoria ți-e arc din arcul neamului întins

cu miez și în plămada fiicelor auguste:

Din corzi materne-n strânse legăminte…

Săgeți de lacrimi, șiroiesc și-acum

în curcubeu, din Nistru și din Tisa…!

*

Istoria ți-e arcu-ntins între Timoc și Crișuri,

din Mara peste Maramureș...;

întins între Siret și între Ceremuș…

E arcul celor două diamante

din stema demiurgului Ștefan furate,

din alte și-alte locuri sfinte, smulse…!

*

Peste Hotin, peste Bugeac, săgeată-n

Tricolor străbunii, cu mândrii Basarabi!

Oriunde stau, nu zac, nu plâng

ținuturi-limbi vibrează-n clopot cântă,

române sunt și-or fi oricând…!

*

Că în icoane vii și în cetăți străbune,

eternă, Românie-n mărturii safire:

îți cresc români, toți trandafirii...!

credința-n temple sfinte:- scut, simbol-;

Limba ta şi Neamul, Marea şi Cerul

Poporului Unit, Român, Erou...!