joi, 19 noiembrie 2026

SIMȚI IARNA STELEI ÎN SUFLET? Aut0r: GHeorghe Apetroae dlB, Sibiu

 



SIMȚI IARNA STELEI ÎN SUFLET?

Autor: Gheorghe Apetroae dlB,Sibiu

 

Ești ramul trist în dezveliri de frunze,

din trunchiul de copac crescut,acum bătrân;

porți timpul lui în odrăsliri cu suflet,

inelele din anii fragezi, de Pegas fulguite,

podoabe ale clipelor ucise-n seva lui…

*

Din Orion, vii Rigel și valsezi Cu-vântul

cu nestemate și cu clopoței de-argint,

s-auzi iarna cum îți pătrunde-n suflet,

cu strălucirea stelei să te înveșmânți,

și-al tău suspin să-l liniștești prin cântec…

*

Ești ramul dezvelit de frunze, dar cu suflet, 

și bați și-acum în geamul casei-stea, în ritmuri,

copilul- stea plecat din ea departe

și-n care gerul a pătruns adânc cu Bellatrix,

cu vremi care ți-au viscolit trecutul…

*

Întroienindu-te de ani te mai așteaptă

cu noi cuvinte-n stea să ți-o dezgheți,

s-apuci prin gerul ei, pe ulița cu visuri

și să te bucuri de „Părul Berenicii”

pe drumu-ntre Pleiade și Hiade, ce lesne l-ai bătut…

*

Un drum de sat-stelar rămas înzăpezit în tine

cu anii ce te-au despărțit de el, chiar și în vise,

mai adă-l în Cu-vântul de atunci ascuns…

mai rabdă-l, ca să simți iarna stelei tale în suflet

și să te bucuri iar, de seara de Crăciun…!

 

 

 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu