ÎN CREPUSCULUL FIRII-

ȚII TOTUL DEPĂRTAT DE HAOS

Autor: Gheorghe Apetroae de la Boroaia, Sibiu

*

- Magnetic ax de tron ceresc,

porți rugul violet al Firii

și-ntorci cu rost, din rădăcini,

în ritm astral, copilăria...!

*

De-ntoarcere mereu dorite,

tremole astre-ți cântă-n greieri...

Tu, necuprinsul de prasen

li-l colorezi dens cu poeme…!

*

La anemone, Ne-nceputul

l-arunci sămânță-n sol veneric;

îi cânti, să crească, îl dezmierzi

și îi surâzi re-ntors de vreme...!

*

-Magnetic ax de tron ceresc,

mari patimi reaprinzi în stele-

la-ntoarceri și în depăşiri-

plăcerile din nopți rebele-...!

*

În anatas, înrourat, pe plai mirific,

în ierburi izvodești iubirea,

și-ți verși clepsidra tot la-ntors,

peste oceanul apollinic…!

*

Celor damnați din grote-legi,

le-mprăştii umbrele, zâmbind

și le oferi din zori, în linişti,

l-amurg, galanthe reveniri !

*

- Magnetic ax de tron ceresc,

să-ntorci  la viață Colbul Lumii,

la re-nviere, Ne-nceputul,

cobori Trecut din galaxii…!

*

La crinii cei robiți, din urne,

în insomnii de mult aluneci

și razei duh îi verși graalul,

umplându-l ras cu al tău sânge…!

*

Iar la-ntâlnirea cu mormântul,

împarţi din vrere-ți necuvinte,

plăceri, ce ştii să le închini

la stânci -icoane-nzepezite 

*

secundei să îi sorbi lumina

ivită-n candele-nvechite…

Te înfierbânți, curtând doar umbre

să-ți crești plăcerea din crepuscul…!

*

Tu, demiurg, fără repaos,

cu-o inimă înhăruit, să poți roti 

roiri stelare-n ploi de galaxii,

cât poți iubi și îți rosti Cuvântul,

 

Ții Totul depărtat de Haos…!