FLOAREA DE SALCÂM
FLOAREA DE SALCÂM
Autor: Gheorghe Apetroae dlB
*
Pe calea ei de dor și vis,
din ramurile de salcâm
o floare ai desprins și i-o oferi…
Ea-n părul răvăşit de vânt,
din mers, ușor, grabnic şi-o prinde!
Cu privirea slobodă-o petreci
la cugetul primei iubiri…
Parfumul florii albe- lila
o-nvăluie şi-aprinde…!
*
Răpit şi tu de valul vis
al ochilor zglobii- senini,
pluteşti pe mările de raze;
covor- din văl aprins de flori-
pe-adâncul ei așterni,
și soarele: foc în privire…
Tresari! În ochii ei cyanici-lazurii,
tot universul îl admiri
iar ea în floarea de salcâm,
o lume de iubire…!
*
Încins de cel mai lung fior
al flăcării ce cugetă amor,
calea-i întorci, să-i ceri
în locul florii albe - lila,
mâna mică, delicată …!
Și-o întinde liber vad
spre trupul ei copil-nevinovat
și-adori, ce doar visai cândva-
la floarea lila de salcâm,
cea mai frumoasă fată…-!
*
Prin râul sărutărilor adânci,
pe braţe- o porți și-o treci,
în mers, o legini și o-nalţi uşor...;
de gâtul tău se prinde…!
Cerul o scaldă cu seninul
și- o poartă de cunună;
pe faţa ei: -zăpezi de mai-,
o floare lila de salcâm,
curg râu- petale de surâs-,
iar buzele-nflorite în sărut,
le-neacă marea ta-n furtună…!
*
Din acel Mai, se tot îmbracă
în alb- lila, salcâmii,
să ningă doruri și-amintiri-
un drum viind cu primăveri
de visuri sfinte încărcat-,
cu clipele de-atunci îmbălsămat…!
Din locul florii chryse,
desprinsă atunci la-ntâlnire,
izvoare, glăsuind iubirea,
să curgă ne-ncetat!!!
Fălticeni, 1964
Poem cuprins în ciclul "Cântarea luminii" şi publicat în volumul
" Depăşirea trecerii",Editura " FIAT LUX ", Bucureşti, anul 2000.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu