3. PĂŞIND LUMINA LOR
aşa te-am cunoscut , Labiş
Era pe când curgeau solar
din firea unei lumi şiroiul tău-
sudorile cu iz de vâsc şi mosc
pe-alama feţelor agreste...
când ochii pietrei reci
în ametistul ei deschişi,
de glasul cerului aprinşi
se desfătau în largu-ţi arc
cu bolta pe cărunte creste!...
Tot tu, sub brazii pe-obârşii
prăbuşiţi, de vânturi retezaţi,
sub lunge-repezi prăvăliri
zăceai sub steiul în uluce!...
Pe- adâncul de sub Cruce
te hoinăreai, aşa, rupând
din clipe, duhurile sfinte!...
păşeai ușor lumina-n zori
în flăcări îngerii, regrete
şi răscoleai albe nelinişti
le bătuceai pe-naltul grui,
însângerând stelare trepte
spre abisale tăinuite vetre!...
Erai acolo unde marii zei
pe codrii Suhei împăraţi
îţi cuvântau cu simţ ales
din înfoşnirea frunzei!...
izvoarele-ţi cântau în mers
prin pajiştile în tăceri
şi stelele
cu glasuri de neînceputuri!...
Copil, în joc, grăbit, sărind
pârlazul vieţii strâmt în şa,
lumini în înroiri de fluturi,
îţi înfloreau, însângerând
juneţea din culori, cuprinsuri
în năluciri şi-n sfinte ritmuri,
dansând în patul Proserpinei,
o stea căzând în steaua ta
te-a adorat şi primenit cybilic!....
Gheorghe Apetroae Sibiu
aşa te-am cunoscut , Labiş
Era pe când curgeau solar
din firea unei lumi şiroiul tău-
sudorile cu iz de vâsc şi mosc
pe-alama feţelor agreste...
când ochii pietrei reci
în ametistul ei deschişi,
de glasul cerului aprinşi
se desfătau în largu-ţi arc
cu bolta pe cărunte creste!...
Tot tu, sub brazii pe-obârşii
prăbuşiţi, de vânturi retezaţi,
sub lunge-repezi prăvăliri
zăceai sub steiul în uluce!...
Pe- adâncul de sub Cruce
te hoinăreai, aşa, rupând
din clipe, duhurile sfinte!...
păşeai ușor lumina-n zori
în flăcări îngerii, regrete
şi răscoleai albe nelinişti
le bătuceai pe-naltul grui,
însângerând stelare trepte
spre abisale tăinuite vetre!...
Erai acolo unde marii zei
pe codrii Suhei împăraţi
îţi cuvântau cu simţ ales
din înfoşnirea frunzei!...
izvoarele-ţi cântau în mers
prin pajiştile în tăceri
şi stelele
cu glasuri de neînceputuri!...
Copil, în joc, grăbit, sărind
pârlazul vieţii strâmt în şa,
lumini în înroiri de fluturi,
îţi înfloreau, însângerând
juneţea din culori, cuprinsuri
în năluciri şi-n sfinte ritmuri,
dansând în patul Proserpinei,
o stea căzând în steaua ta
te-a adorat şi primenit cybilic!....
Gheorghe Apetroae Sibiu
