joi, 28 mai 2020

LITERATURA ESEISTICĂ: Emil Cioran, Gheorghe T. APETROAE

VALORI ALE ESEISTICII CONTEMPORANE: SIGURANȚA ÎN ÎNSINGURARE LA EMIL CIORAN. CONDIȚIA FILOSOFULUI
Gheorghe T. Apetroae. Siguranța în însingurare, o dominantă existențială la Emil Cioran.
Filosoful şi scriitorul Emil Cioran s-a născut la Rășinari, Sibiu, la 8 aprilie 1911, într-o familie cu mai multe generații de preoți ortodocși, fiu al preotului Emilian Cioran, preot paroh în Rășinari și mai târziu, protopop în Sibiu. Prin obținerea unei burse acordate de statul francez, în vederea pregătirii și susținerii doctoratului în filosofie, s-a stabilit în Franța, la Paris, în anul 1938 și a trăit aici până la moarte cu statut de apatrid, fără să mai revină în țară și fără să ceară cetățenia franceză. Operele sale au fost scrise majoritar în limba franceză. A murit la Paris, în anul 1995, departe de țară și de Rășinarii Sibiului, de locurile care i-au fascinat copilăria și adolescența.
Student al profesorului Nae Ionescu, un ilustru magistru în istoria logicii și metafizicii la Facultatea de Filosofie din Universitatea București, Emil Cioran urmează cursurile acestei facultăți, între anii 1928-1932 și le încheie cu o teză despre intuiționismul lui Henri Bergson. A abordat, încă de la începutul carierei sale filosofice, ideile magistrului său și le-a cuprins în tematici variate pe domeniile ontologic ființiale și ale absolutismului viziunii echilibrului spiritual. L-a luat ca model neoclasic de gândire pe Nae Ionescu, dar într-o abordare intuiționistă bergsoniană originală, uneori aporetică în problematica categorială aristotelică din sferele trăirismului gnoseologic cu valențele sale nihiliste, cum ar fi categoriile de intimitate, melancolie şi scepticism, de fatalitate ontologică, mister, alienare, singurătate, așteptare şi angoasă, de incertitudine, nefericire, zădărnicie, morbiditate, obscuritate și amurg.
Toate acestea teme categoriale reconstruite ideatic și decodificate ectezic, aveau să sublimeze și la Emil Cioran continuul divin și filosoficul în contururile aforistice revelatoare ale existențialismului uman promovat de Søren Kierkegaard, în contrapartidă cu existența în fatalismul și alienarea lukacsian - marcusiană, aceastea din urmă ca generate exclusiv de divergențele societare. Emil Cioran a studiat și a cercetat în mod sistematic domeniile existenței, cum ar fi cel al însingurării, acel mediu social în care ființialul se personalizează în lăuntricul apofantic, devine axial ontologic și se identifică ca o funcție cu valențele câmpurilor factoriale interioare ale însingurării non-egocentrice, cuantificabile în arealul unui personalism neotomist defetișizat, salvator și coordonat, specific filosofului.
În acest cadru tematic, Emil Cioran va aborda savant identitatea interioară imaterială a entivului, starea de ataraxie ca ideal al moralității, stadiile multiple din existența individului uman, precum cele ale trăirilor și pasiunilor interioare și ieșirii din condițiile tragicului prin triumful morții, ca elemente existențial-gnomice identificate la M. Heidegger și fenomenologice la E. Husserl… Sunt tot atâți termeni tematici existențiali ai ființării semantice categorial dominante, ai trăirilor lăuntrice cu valențe antinomice și ai triumfului absolut, prin relevarea imanenței morții în viață, cu unificarea lor în timp, devenirea ipostaziată în unealtă a tăcerii, a veșniciei sau a neantului. Se respinge, astfel, rațiunea pură ca modalitate a cunoașterii - prin realizarea transparenței organice și asistării la tine însuți, ca un geniu derivat sistemic, clivat din interior și ignorat somatic – substanțial, atât interiorul său organic cât și exteriorul non-ființial ca predestinație în infinitatea necunoscutului, aceasta constituind o perihelie a eului în căutarea noesis -intuitivă a dezmărginirii blagiene.
Aceste principii ontologice umane au preocupat cu mare intensitate viaţa livrescă şi vulcanic-creatoare, abisal-lăuntrică și de cele mai multe ori intuitiv deconstrucțională a filosofului şi scriitorului român Emil Cioran, făcându-i facile penetrațiile logice profunde în sferele vitalului sublimat în imaterial, dincolo de premisele inconștienței vitalității somatice, de perversitatea exaltării agonice a infinitului în vitalitate, de iraționalitatea unei vieți iluzive, în forme și conținuturi logice și de conștiința morții, de suferința ca „esență” în timp, de a nu mai aparține lumii și de tranziție, de ieșire cosmică din apartenență doar prin însingurare, ca o siguranță salvatorie, pentru ca viața să-ți pară un absolut sublimat apodictic, o universalitate ontologică- unitară ființial și temporal, care se va teme de individualizarea într-o fenomenologie panholistică.
Toate aceste problematici axiologice, abordate în cadrul unei epistemologii metafizice a iraționalului și nihilismului fenomenologic, l-au consacrat pe Emil Cioran, încă de pe băncile facultăţii de filosofie şi până în ultimele clipe ale vieţii sale, conferindu-le acestora studii ideatice, autenticitate comprehensivă și originalitate structural-sistemică.
Ideile unei conștiințe, ca precepte morale desăvârșite, l-au coordonat pe gânditor de la început și l-au determinat să dea studiilor sale ample un caracter formal și au generat un conținut noematic distinct cadrelor existențiale situate în divergență și într-un pluralism nihilistic, dând, astfel, filosofiei cioraniene originalitatea și unicitatea de care aminteam mai sus. Principiile sale ideatice intuitiv- fenomenologice cu accente husserliene au fost mediate, chiar și mai înainte de plecarea tânărului intelectual la Paris, prin colaborarea sa cu diferite publicații, printre care revistele „Gândirea”, „Vremea”, „Convorbiri literare”,
GHEORGHE T. APETROAE - ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII
„Revista de filozofie” etc. De asemenea, principalele sale abordări ideatice și contribuții la temele existențialiste majore au fost problematizate și soluționate doct în seria volumelor: „Pe culmile disperării”, 1934; „Cartea amăgirilor”, 1936; „Lacrimi și sfinți”, 1937; eseul aforistic „Amurgul gândurilor” (1940), dar cele mai multe dintre ele în mediul cultural francez, la Paris, unde filosoful s-a bucurat de un înalt prestigiu intelectual și unde își va publica volumele: „Précis de décomposition”, 1949; „Syllogismes d’amertume”, 1952; „La tentation d’exister”, 1956; „Histoire et utopie”, 1960; „La chute dans le temps”, 1964; „Le mauvais démiurge”, 1969; „De l’inconvenient d’être né”, 1973; „Écartelement”, 1979; „Exercices d’admiration”; 1985; „Aveux et anathèmes”, 1987 .
Temele cu tentă reflexiv psihologică abordate frecvent în cadre antinomice și relevate doct în tratate de către Emil Cioran sunt cele care se referă, printre altele, la principiile existențial-categoriale duale de apofantic și teluric, de încadrarea antinomică trans- umanistă și augmentată între limitele acestora, la seriile etice, cele de păcat și tristețe, la erotic și poetic, la gândirea atemporală și existența suspendată în finalitatea internă a actului, la reflexiile temporale și lipsa meditației ș.a., atunci când „viața” nu poate fi decât una cu viața, când ești timp și ești neantul, iar deparazitarea conștiinței de timp este considerată de filosof ca un ”surogat metafizic al mării la care nu te gândești, decât spre a învinge nostalgia ei…”.
Pasiunea pentru sfințenie și perspectivele sale escatologice, problematizează formele diferite ale uitării, posibil substituibile timidității – și disprețul instinctiv al vieții cu tente religioase, în teama singurătății și abandonului de divin. O acceptare a timidității nu poate fi decât o devalorizare instinctivă a vieții personale și o fugă spre înduioșare, spre ”un amurg delicat al lucidității – când cunoașterea este un omagiu al filosofiei, o „degradare a spiritului la rangul inimii” în eros și în pulsiuni sexuale, în urcușul nihilist și individuat pe treptele șubrede și inexorabile ale thanatosului.
Aceste trepte vor fi repede urcate de entivi, spre contopirea cu universalitatea neantului, dacă nu se vor angaja în existența metafizică prin individuație, cu siguranța însingurării în esențele și pulsațiile perene ale lăuntricului. Nouă, ne amintește, distinsul cărturar și gânditor român, nu ne rămâne decât să trăim cu conștiința puternică a fatalității și a imposibilității soluționării stării entropice, de a viețui subiectiv și în mod inconștient, în naivitate, dacă nu suntem pătrunși de sentimentul agonic extins, al imanenței morții și al existenței în unicitate atemporală, pentru că ” a trăi fără sentimentul morții înseamnă a viețui dulcea inconștiență a omului comun, care se comportă ca și cum moartea n-ar constitui o prezență… și a crede … că ar.. fi dincolo de sentimentul prizonieratului vieții în moarte”
Cioran observă și descrie în opera sa faptul că neîncrederea metafizică ne creează neprielnicii în fire și jenă în societate, iar lipsa de îndrăzneală între oameni – decantarea forței de dispreț - care pleacă dintr-o vitalitate nesigură, agravată de bănuieli, la ce e mai esențial în lume, îndrăzneala nefiind decât o formă apatică, pe care o ia lipsa de rațiune iar regretul - un mod de a stinge setea muritorilor…
Faptul că tulburările în viață nu pot fi exprimate decât în blestem sau imn, iar cine nu le poate mânui, singura scăpare a lui fiindu-i doar paradoxul – o împodobire teologică a ireparabilului, a introducerii conținutului în forme și în a da curs absurdității, spre a masca originea. Poate fi un surâs formal al iraționalului definit din perspectiva logicii, dacă nu un joc iresponsabil prin bun-simț, atunci când acesta devine imoralitate teoretizată în jocul superficialității, o abuzare a acțiunii în desființarea autonomiei și tălmăcirii acesteia în dominanța erorilor, precum și atenuarea acestora printr-un refugiu în topo-cenoza nobilă a siguranței însingurării în tăcere, în neauzire și nevedere.
Vom spune că tot ce nu încape în rațiune este un motiv de îndoială, când scepticismul religios nu este decât practica îndoielii, în ea nu este nimic iar paradoxul poate împrumuta cu intensitate, vieții farmecul sensibilității religioase, a unei absurdități expresive, a contemplării spectacolului de liniște al singurătății, un timp antinomic în care răul și viciul, diferite de instinctele nefalsificate, pot participa la divin, la ascultarea tăcerii și la renunțarea la argument, la contemplarea spectacolului de liniște al singurătății, al siguranței în însingurare ca salvare de la suferință și de proiecție în infinitate și eternutate... Toate acestea se ontologizează în măsura în care nu mai suntem în biologicul natural, atunci când pierdem conștiința laseră și maseră a infinitului în ondulația valurilor temporale și implicit a isteriei laice, când „sensibilitatea față de timp pleacă cauzal din incapacitatea de a trăi în prezent. Îți dai seama de fiece clipă de mișcarea deterministă nemiloasă a vremii, care se substituie dinamismului imediat al vieții. Nu mai trăiești în timp, ci cu el, paralel lui” și „cu cât percepi mai bine timpul, cu atât ești mai înaintat într-o dizarmonie organică”.
Aceasta presupune că poți coborî la rădăcinile temporalității, deci poți depăși aparențele și atinge marginile timpului, dar numai când prin însingurare ieși din el, din limita temporală și când somnul nu poate avea alt rost decât de uitare a timpului, a estompării principiului demonic și entropic sălășluit în el, o salvare de la angoasă și insomnii prin ispita de a exista în plenitudinea cosmică și aceasta eludând axialitatea tăriilor erozive ale scepticului și misticului, de multe în refulări freudiene-nevrotice.

GHEORGHE T. APETROAE - ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII
L-am cunoscut bine pe fratele său, Aurel Cioran, pe cel care mi-a fost, din fericire un bun prieten, în cadrul evenimentelor literare sibiene, pe care acesta le frecventa cu stoicism, o personalitate distinsă și implicată în viața culturală a Sibiului, pe acel care, condamnat fiind de regimul totalitar, a suferit și a înfruntat din plin rigorile comunismului.
Îl admiram atunci când ne întâlneam și când îmi relata, ca unui bun prieten, problemele sale, cu satisfacția de a fi ascultat, comunicându-mi-le defulat, neevitând a-mi vorbi cu nostalgie fraternă de vizita pe care a făcut-o fratelui său la Paris, despre viața sa personală restrictivă în ani, părți din această vizită fiind cuprinsă aluziv de Emil Cioran în cartea sa „Lacrimi și Sfinți” și de condiția marelui filosof la Paris, sau atunci când, în cadrul cenaclului „Euphorion” din Sibiu, cenaclu pe care Aurel Cioran îl frecventa cu o tenacitate de invidiat, prezenta conținutul scrisorilor primite din Paris de la fratele său, de la filosoful însingurat și dezrădăcinat din pământul Rășinariului. Aurel Cioran ne informa periodic la începutul unor ședințe, despre întreaga activitate a filosofului, despre condiţia personală și socială a acestui intelectual român de un înalt prestigiu european, cu regim apatrid în Franţa.
Din tot ce am citit din opera sa, am înţeles că personalitatea intelectuală a lui Emil Cioran a fost influenţată în mare măsură, de cultura religioasă pe care acesta a primit-o de mic, prin condiţia sa de copil de preot în Răşinari, forjată mai târziu prin studiile filosofice ample, întreprinse încă din studenție și pe întreg parcursul vieții sale pe tărâmul teologic, al nihilismului și al negării ontologice a cunoașterii în favoarea iraționalității vieții. Pe aceste principii, care i-au generat și i-au statuat conceptele și-a pus din plin pecetea raționalitatea siguranței în însingurarea filosofului. Mai mult, în ultima parte a vieții sale a dezavuat, în urma unor adânci reflecții şi studii hermeneutice, antropocentrice, până la permanenţa obsesiei în abordarea acestei teme ecleziastice, acele paradoxii categorematice generate de excesele dogmatice şi canonice!
Emil Cioran a transcens în studiile sale, după cum se exprima și un alt mare filosof român, Lucian Blaga, din planul imediatului, al continuului nedeterminat în cel al orizontului misterului în cunoașterea luciferică şi aceasta prin încercarea de penetrare diferențială a cripticului, concluzionând, la fel ca și Lucian Blaga ” Imposibilitatea de a face misterul reductibil și de a-l converti în nonmister…” , aceasta în exercițiul revelării fenomenologice a genezei existenţiale, nu biologice și temporale, ci în cel al mutaţiilor ontologice divine cu solubilități lematice receptate în lăuntricul însingurat, profund animat și spiritualizat în infinitate, specifice genomului umanităţii, al siguranței nemuririi spirituale în starea sa etern substanțializată.
Dar nu a găsit în marile căutări decât un scepticism al sacralităţii esteticului şi nu a văzut dincolo de mister, în travaliul său de depăşire a trecerii, bine cenzurat de transcendenţă, decât limita metafizică și angoasată în lacrimile sfinţilor, atunci când ”omul este scos din existență și suspendat fără reazem, realizându-se o experiență a timpului …, care ajunge … să devoreze pe om, ca într-o nebunie metafizică, distruge orice farmec al vieții, anulează orice posibilitate de a găsi un sens” , dar și o limită a angoasei sociale, a timpului netimp și a nostalgiei neantului, ca pe niște functori entropici operaționali ai finitudinii ontologice, la care a raportat și socialul!...
O ricum, filosoful a fost o flacără nestinsă a conștiinței livrescului și un explorator temerar de nestemate filosofice, dar fără a se bucura în viaţa sa de preţul valorilor sale agonisite şi transferate, cu o oarecare gratuitate, eternităţii!…
Nu s-a mai întors la Răşinari, de la plecarea în Franţa, nici măcar să-şi viziteze locurile natale, casa părintească şi celebra sa „Coasta Bocii”, şi aceasta, nu din cauză că era urmărit de securitate sau de constrângeri politice, ci doar pentru faptul că o revenire în corespondenţă cu motivele şi momentul dezrădăcinării sale, ar fi conștientizat-o ca fiind prea rece şi intempestivă, considerând „Iubirea de oameni (și nostalgia de locuri, n.n.), o boală tonică și în același timp ciudată, fiindcă nu-i sprijinită de nici un element din realitate” , devine antimaterială, vindecată numai prin însingurarea fizică a unui atât de cunoscător de oameni, iar dezgustul (cunoașterii-n.n.) îl putea face pe acest profund filosof, un axial centriped „ …o victimă a propriilor cadavre …oamenii pe care i-a anulat cunoașterea mor în tine, victimele disprețului tău putrezesc în inima ta. Și întreg acest cimitir care prinde viață în delirul de dragoste, în spasmele ispășirii tale!”, tu neputând fi, deci, decât cel rămas singur în siguranța însingurării tale.
Interesant! Iată o dragoste profundă de oameni și de locuri păstrată metafizic pentru eternitate, numai în renunțare și în nevedere, prin siguranța sa în însingurare, singurătatea pe care o percepe în lume, între oameni, fără oameni, mereu primenită, sublimul fiind o criză temporală a eternității derivată din rătăcirea prin timp, trecerea nefiind decât o depășire a ei, o ieșire din timp, o ispitire inconștientă de moarte, a perfecțiunii, o ispășire în timp a absolutului ca pe o greșeală a veșniciei!

GHEORGHE T. APETROAE - ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII
Acest mod de gândire și de acțiune m-a mişcat în fapt şi m-a determinat să compensez nerevenirea filosofului în spațialitatea genuină a spiritului său național și cultural, în spatiul mioritic al Răşinarilor, pe Coasta Bocii și pe ulițele satului, la locurile mirifice al copilăriei sale, locuri pe care le-am hălăduit și le-am călcat și eu conjunctural - profesional, încă de la venirea de la Piatra Neamț, la Sibiu, în anul 1976, cu un poem pe care l-am zămislit aici, animat de spiritul și frumusețea acestor locuri ale Mărginimii Sibiului, pe care l-am închinat cu o bucurie curată filosofului Emil Cioran, intitulându-l „Periplu”, întru cinstirea filosofului din Rășinarii Sibiului, și pe care am să-l expun, cu acceptul coordonatorilor Colocviului Internațional „Emil Cioran”, ediția a XXV-a, 2019, colocviu ale cărui lucrări au fost moderate în cadrul unei sesiuni de comunicări științifice de distinșii cercetători în teoria literară și filosofică: prof. univ. dr. Anca Sârghie, inițiatorul acestui eveniment jubiliar și prof. univ. doctor în filosofie Ion Dur.
Colocviul a avut ca organizatori deosebit de implicați: Primăria Comunei Rășinari – Județul Sibiu; Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sibiu și Liga Culturală „România-Franța” din Sibiu și s-a desfășurat în prezența amfitrionului generos al acestui eveniment colocvial internațional de filozofie, desfășurat la Rășinari, primarului destoinic și sufletist al Rășinarilor, domnul Bogdan Bucur. Întreg evenimentul, care a avut un statut cultural-științific, a fost aureolat de memoria filosofului Emil Cioran, fiul nobil al Rășinariului, al acestei frumoase așezări din Mărginimea Sibiului, iar poemul de care v-am amintit mai sus îl redau în continuare:
Lui Emil Cioran: - „ Întors la rostul tău, cuprinzi în braţe zarea, / cornişele cărării le-apuci din Răşinari / și te întreci cu norii căzuți în pajişti anatas,tremole / din plaiul revederii zăpezit de ani …/… La stâncile cărunte de ostenirea vieţii / ajuns, respiri sălbatic şi desprinzi de cer / azurul prăfuit de dor, – de-o sacră revedere-, / într-un decor de cetini, de vrajă şi mister …/….Trezit de nesfârşit, aici tu îţi cerţi clipa, / privirea îţi arunci prin rariştea de pini / stropiţi cu zorile, când crestele rebele / te-aleargă la crepuscul, iubire să le-nchini!…/…. Sclav serii îi vorbeşti şi o hrăneşti cu stele / pe lucii de izvoare ce fug prin firea ta / cu amintirile-ți întoarse din înălţimea Steazei / la Boca văii strâmte, în a le-mbrăţişa!…/…. Tăcerile din aşternuturi de negură plecării / în reveria nopţii le stingi cu un sărut / pe genele ce cad din pleoape de amurg, / în susur de izvoare şi în miros de brad …” Răşinari – Sibiu, 1996

BIBLIOGRAFIE:
Aristotel, Metafizica, I,9; II,3; XI, 4, București, Editura Academiei, 1965
Apetroae, Gheorghe, Despre neînceput, Editura Hermann, Sibiu, 1992
Banu, Ioan, Bădina, Ovidiu, ș.a., Dicționar filosofic, Editura Casa Scânteii, 1968
Blaga, Lucian, Despre conștiința filosofică, Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, 1983
Blaga, Lucian, Trilogia culturii. Orizont și stil. Spațiul mioritic, București, Editura pentru Literatură
Universală, 1969
Cioran, Emil, „Pe culmile disperării”, Editura Humanitas, 1993
Cioran, Emil, „Amurgul gândurilor”, Editura Humanitas, 1994
Cioran, Emil, „Pe culmile disperării”, Editura Humanitas, 1993
Cioran, Emil, „Cartea amăgirilor”,1936, Editura „Cugetarea”
Cioran, Emil, „Lacrimi și sfinți” (1937), Editura Humanitas Multimedia, 1995
Cioran, Emil, „Précis de décomposition”, Paris, 1949 - Cahier N°90, Éditions Gallimard
Cioran, Emil, „La tentation d’exister”, Paris,1956
Cioran, Emil, „Exercices d’admiration”, Gallimard, 1986
Dumitriu, Anton, Teoria logicii, București, Editura Academiei,1973
Dur, Ion, Noica, Între dandysm și mitul scolii, Editura Eminescu, 1994
Hegel, G. W. Fr., Fenomenologia spiritului, București, Editura Academiei,1965
Heidegger, Martin, La fin de la philosophie et le tournant, vol. Questions, IV, Paris, Gallimard, 1976
Ionescu, Nae, Metafizica, Editura Humanitas, București, 1991
Iordache, Aurelia, „Eseuri: Cioran, Noica, Zarifopol, Steinhardt”, Sarmis, 1996
Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Ediția a III-a, Editura IRI, București, 1998
Kunzmann, Peter, Burkard, Franz-Peter, Wiedmann Franz, Atlas de filozofie, traducere de Monica-Maria
Aldea, București, editura enciclopedia rao, 2004
Lanson, Gustave, „Histoire de la littérature française. XIX-e édition”, Paris, Librairie Hachette, f.a.
Noica, Constantin, Trei introduceri la devenirea întru ființă, București, Editura Univers, 1984
Roșca, D. D., Existența tragică, București, Editura Științifică, 1968
Sîrghie, Anca, Din istoria presei româneşti, Sibiu, Editura Techno Media, 2004
Tănase, Alexandru, „Lucian Blaga – filosoful poet, poetul filosof”, Cartea Românească, 1967.

duminică, 24 mai 2020

Literatura, Date biografice sumare, Gheorghe T. Apetroae

GHEORGHE T. APETROAE -ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

 

Literatura, Date biografice sumare, Gheorghe T. Apetroae

             

       Scriitorul GHEORGHE T. APETROAE s-a născut în ziua de 8 iulie 1946 în satul sucevean Boroaia, o localitate cu extindere spaţială în sudul Bucovinei, începând din albia râului Moldova şi până la culmile munţilor Stânişoarei, reşedinţă comunală cu o înfăţişare mai mult urbană, a unei comune care are în componenţă 7 sate şi un număr de peste 5000 de locuitori. Vorbind de Boroaia, este aceasta aşa zisa „capitala generalilor”, marele sat sucevean cu tradiţii culturale care, din pleiada de numeroşi şi distinşi intelectuali, a oferit armatei române, aşa cum îi confirma scriitorului, cunoştinţa sa, generalul Siriţean, nu mai puţin de 8 generali . Este Boroaia, de fapt cred că  Bouroaia, un loc de legendă, un topos dragoşian ce se pare, în varianta scriitorului, că aceasta îşi poartă numele încă de la primul descălecat al lui Dragoş (1342 ?)...- De ce? Pentru că aici,undeva, în vânătoarea princiară de bouri, în gonirea turmei dinspre Ţibleş spre Rodna şi Suhard,tot prin codrii nemărginiţi şi deşi, Dragoş în vânătoarea de zimbri și de  cerbi a fost oprit de apele învolburate ale marelui râu , etern aici curgător, turma de bouri lesne trecând în înot prin apele mari şi învolburate ale râului, în timp ce căţeaua sa de vânătoare, Molda, avântată în valurile repezi ale acestui râu, după turmă, s-a înecat în ele!... De fapt, de aici îi place să afirme scriitorul, că princiarul  Bogdan I , considerat adevăratul întemeietor al Principatului Moldova, ca stat de sine stătător, avea să dea acestui mare râu, numele de Moldova și să-şi semnificeblazonulstemei statului nou înfiinţat cu un cap de bour, numele ţării înflorite de dinastia sa strălucitoare, o ţară de legendă prin frumuseţi şi prin spiritul nobil al locuitorilor, o țară descoperită de el, Dragoș, începătorul...,  cu numele de Moldova, poate chiar în memoria banalei Molda… Un alt reper topologic presupus şi susţinut de istoricii localităţii Boroaia, acceptat şi de inginerul Vasile Berariu, primarul Boroaiei, ar fi  cel al moşiei boierului Bour, din care aveau să fie împroprietăriţi răzeşii războinici, dintre care majoritatea lor erau veniţi din Maramureş, de peste munţiși pe parcursul veacurilor, în urma presiunilor  austroungare asupra populației românești din zona Maramureșului și Năsăudului.

                   Însăși strămoșii săi, care apar în registrele comunei, cu numele de Petroiu, se spune că ar fi venit din Maramureș, alături de alte nume, cum ar fi Bârleanu, Covataru, Moisâncu, Petrescu, ș.a.

                   A urmat cursul primar la şcoala nouă din strada Suseni a satului său natal Moişa, o şcoală nouă, construită de părinţi şi de o parte din săteni pe pământul donat de părinții săi la Ministerul Învățământului, prin anul 1950. Acesta , spre deosebire de fraţii săi mai mari, nu va mai apuca şcoala înființată de mama sa Ilinca şi ţinută mai mulţi ani, începând din anii 1930, în casa familiei scriitorului,în două camere, una pentru sală de clasă și una pentru secretariat, la care funcționau două cadre didactice și la care părinții săi le asigura și locuința. În clasele I-IV este în permanență premiantul clasei, împărțindu-și locul I cu un alt coleg, Mihai Acatrine, acesta, devenind profesor de fizică, absolvent al Universității ieșene. Îi plăcea să citească mult, citind toate cărțile din Biblioteca școlii, luându-se la întrecere cu fratele său mai mare, Mihai, elev .a gimnaziul din Boroaia.

                   Urmează, în continuare, cursul gimnazial în Boroaia, având printre profesori o serie întreagă de străluciţi magiştri, dintre care îşi aminteşte cu deosebită consideraţie şi multă gratitudine, de profesorii: Teodor Monoranu, la istorie; Vasile Bârzu, la franceză; Leon Boicu, la matematică; Ion Balaban şi domnişara Covataru, la română; Mihai Boleac, la geografie şi muzică; Costache Monoranu, la fizică....

              - Prima sa încercare literară a fost în versuri și se intitula „Primăvara”, în anul 1959, la vârsta de 12,5 ani.

              Urmează secția de matematică-reală la Liceul ”Nicu Gane” din Fălticeni. Are o activitate susţinută pe domeniul poeziei în perioada liceului de la „Nicu Gane” din Fălticeni ( 1961 - 1964), fiind apreciat de profesorul de literatura română Olga Ilişescu şi admirat, în ultima clasă de liceu, de profesorul de literatură Homescu, pentru conceptualizările sale originale și interesante  în analiza operelor literare.

  Este remarcat și apreciat  în liceu de profesorul Constantin Ilioaia, directorul Liceului" Nicu Gane", de profesorii de literatura română Olga Ilişescu, Petru Rocna şi Ion Homescu, agreeat de profesoara de matematică Olga Cosma ș.d.a.. A avut  un dialog poetic cu colega sa de la secția umană, talentata poetă Zenovia Apostol-Țicalo, cea care avea să-i admire creațiile și să-l îndemne, în versuri, în continuarea scrisului său.

              Absolvă liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, secţia matematică - reală, în anul 1964.

              Urmează în continuare, conjunctural, dar fără a fi avut o pasiune pentru aceasta, şi din care avea să facă o strălucită carieră profesională, cursurile Facultăţii de Agricultură, din cadrul Institutului

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

Agronomic din Iași, cursuri pe care le absolvă în anul 1969 cu diplomă de inginer și cu o specializare, în anul V, prin proiectul examenului de stat în hidroamelioraţii, aceasta în urma unei circulare a Ministerului Învățământului, care dispunea de o a doua specializare prin proiectul de diplomă, în acel an.

   În anul 1967 , în anul 3 de studenție, îşi grupează o serie de texte în volumul rămas în manuscris, intitulat „Fulgerând tăcerea sau Anotimpul miraculoaselor combustii”, din care o bună parte din aceste textesunt obiectul prezentei prezentări.

              Absolvă cursuri doctorale în geobotanică și geopratologie tipologică  la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București și i se conferă în anul 2000 titlul științific de doctor în științe agricole și silvice, domeniul Agronomie.

              Absovă cursurile Facultății de Geodezie, reconversiune în specializarea cadastru, geodezie și cartografie la Universitatea Tehnică de Construcții București;

            Absolvăcursurile posuniversitare de pregătire pedagogică la Facultatea de Psihologie din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu.

              Scriitorul, în locul unor propuneri anterioare susţinerii examenului de stat, în prima parte a anului 1969, ca după terminarea facultății să accepte numirea sa ca ataşat de specialitate pe lângă unul din corpurile diplomatice ale României dim Vietnamul de Nord, Coreea ori Chenia, condiţionat, în primul rând de a nu se căsători, acesta eludând această propunere, care i se părea interesantă, nu va rămâne înduplecat  şi se căsătoreşte , imediat după examenul de stat, cu studenta din anul V de la Facultatea de Horticultură din Bucureşti, Ana Seuchea, originară din Sibiu.

              După terminarea facultăţii funcţionează pentru început ca inginer proiectant la Oficiul de Fond Funciar, Gospodărirea Apelor şi Îmbunătăţiri Funciare  di județul Neamţ. Această instituţie a avut,din anul 1969, până în anul 1974, sediul în municipiul Roman, un oraş patriarhal şi ofelian, statornicit istoric între apele Siretului şi ale Moldovei, la confluenţa celor două mari râuri şi apoi în municipiul Piatra Neamţ, adevărată cetate- perlă citadină de muncă şi de confortla acel timp, a Moldovei.

              Determinat de specificul activităţii sale profesionale, urmează specializarea în organizarea şi sistematizarea teritoriului şi funcţionează la Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Neamţ, ca inginer proiectant - şef al Biroului de studii topografice, pedologice şi proiectare în organizarea şi sistematizarea teritoriului. În această perioadă, pe lângă activitatea de studii şi proiectare în organizarea şi sistematizarea teritoriului şi activitatea de cadastru, i se încredinţează de către conducerea politică a judeţului Neamţ, o serie de lucrări hidrotehnice de mare dificultate şi responsabilitate, printre care : înfiinţarea complexului antierozional Borleşti -Neamţ,cu fonduri de investiţii din protecţia fondului funciar; stabilizarea terenurilor alunecate în zona  drumului naţionl Piatra Neamţ-Bălţăteşti - Tg. Neamţ şi a plantaţiei pomicole Bălţăteşti; sistematizarea limitelor intravilanelor localităţilor nemţene și  sistematizarea întregii reţele de comunicaţie de pe raza judeţului Neamţ.

              Desfăşoară o activitate literară redusă, începând cu  perioada anilor de facultate de la Iaşi (1964 - 1969), determinată şi de profilul facultaţii, agricultură şi i se părea că va abandona definitiv activitatea literară. În anul 1967, totuşi, îşi grupează o serie de texte în volumul rămas până acum în manuscris, intitulat „ Fulgerând tăcerea sauAnotimpul miraculoaselor combustii”...

              Îşi întrerupe în totalitate activitatea literară în perioada 1969 – 1983, perioadă în care se dedică în exclusivitate carierei profesionale, funcţionând ca inginer proiectant în hidroamelioraţii, în organizarea şi sistematizarea teritoriului, în cadastrul general în instituţia de cadastru din raza administrativă a judeţului Neamţ , ca inginer proiectant, inginer la investițiiîn cadrul Întreprinderii de Exploatarea Pajiştilor Sibiucât şi în perioada în care funcţionează în producţia şi investiţiile din agricultuiră judeţului Sibiu, în prima parte a acestei perioade, respectiv ca inginer şef unităţi de producţie agricolă,ca inginer şef de C.U.A.S.C., inginer șef de AGROMEC, şef de seviciu şi inginer consilier la instituţiile de proiectare şi de investiţii funciare din judeţul Sibiu, o lungă perioadă în care se implică mai mult în studiile tehnice și de cercetare de specialitatea agricolă.

              Din motive familiale, regretat  de conducerea administrativă şi politică a judeţului Neamţ, în anul 1975 pleacă cu familia sa, care număra atunci 4 persoane, în municipiul Sibiu, oraşul natal al soţiei sale. La Sibiu se angajează, împreună cu soţia la Întreprinderea de Exploatarea Pajiştilor Sibiu, iar din anul 1977, până în anul 1982, funcţionează ca inginer - şef canton pastoral, asimilat cu șef de fermă de stat, în arealul pastoral al comunelor sibiene din Mărginimea Sibiului, situate în bazinul  hidrografic al Munților

 

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

Cindrel: comunele Sălişte, Tilişca,Poiana Sibiului, Jina şi în arealul  comunelor din bazinul hidrografic al munții Sebeșului- Secaşului: comunele Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos și Ludoș.

               În această perioadă, pe lângă activitatea de exploatare a pajiştilor şi de investiţii în amenajări funciare şi construcţii pastorale, în arealul pastoral al acelor frumoase şi înstărite comunităţi sibiene, întreprinde și o serie de observaţii şi elaborează o serie de studii floristice staţionale asupra sinchorologiei, sinecologiei, cenotaxonomiei şi sindinamicii tipologiilor bioecosistemice, într-un areal fito-taxonomic reprezentativ, care însuma 100 kmp., fiind situat pe forme de relief şi etaje altitudinale diferite, începând din Depresiunea Săliştei (300 m) şi până în etajele alpine ale munţilor Cindrel(1700 m), studii care aveau să stea la baza tezei sale de doctorat în geobotanică pe care avea a o elabora și susține mai târziu.

              În anul 1982, datorită evidenţei rezultatelor sale profesionale pozitive, este numit inginerul şef al Consiliului Unic de Stat şi Cooperatist Ocna Sibiului, dar fără a funcţiona efectiv, fiind revocat intenţionat de conducerea judeţului de la acea vreme, pentru a fi numit ca inginer şef la cea mai unitate agricolă cooperatistă din Județul Sibiu, de la Ocna Sibiului. Aici va funcţiona ca inginer şef, până în anul 1987 şi este perioada în care îşi va reîncepe activitatea literară, în anul 1984.

.             Cariera sa profesională i-a fost completată , înainte de anul 1989, cu preocupări politice şi sociale , printre care cea de lider de tineret, membru al Comitetului municipal Roman al U.T.C., membru al Comitetului Judeţean Neamţ al U.T.C., lider de sindicat şi de partid în instituţiile de studii şi proiectare şi în unităţile de producţie în care a funcţionat până la revoluţie, urmând și finalizând în aceeaşi perioadă, cu toate orientările şi deschiderele sale, totuși, spre doctrinele filosofice contemporane de dreapta, cursurile Universităţii de Marxism.

              Își reia activitatea literară începând din anul 1984, perioada în care funcționează ca inginer şef la Cooperativa Agricolă din Ocna Sibiului și inginer șef la C.U.A.S.C. Ocna Sibiului și aceasta în urma contactului cu poetul și traducătorrul Mircea Ivănescu, venit de curând în Sibiu,în 1984,  acolo unde Gheorghe Apetroae locuia cu familia și muncea, încă din anul 1975.

               Acea activitate literală reîncepută cu intensitate și cu valenţe auctoriale evidente, i-a fost  determinată de înclinaţia  sa spre reflexiile gnomice şi de persistenţa imagistică, de trăirile adolescentine din perioada gimnaziului şi din perioada liceului de la Fălticeni, dar care aveau să se reducă în Iaşi, mai ales în ultimii ani ai studenţiei, aceasta sub influența informațiilor tehnice și a unei ideologii psihotehnice comuniste şi care acum se dilua, instantaneu,  având a se revigora și a se materializa prin noi creații, după 20 de ani trăiți în afara literaturii.

               În anul 1987 este numit din nou inginer şef al Consiliului Unic de Stat şi Cooperatist Ocna Sibiului, unde funcţionează până la Revoluţie. După Revoluţia din anul 1989 îl găsim o perioadă de un an, ca inginer şef la SERVAGROMEC Loamneş, în una din cele mai mari unităţi de mecanizare din cadrul Trustului de Mecanizare al judeţului Sibiu, societate care, ca şi celelalte din țară, avea să fie privatizată şi apoi desfiinţată. În această perioada infiinţează cu statut juridic prima societate comercială agricolă” Sădinca”, în raza judeţului Sibiu.

                Îcepând din anul 1991, îl găsim , la fel ca la începutul carierii sale profesionale, în activitatea de organizarea teritoriului şi cadastrul funciar, acolo unde va activa ca inginer consilier şi o perioadă ca şef de serviciu, la Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului din judeţul Sibiu.

              Îl găsim, apoi, în urma unei reforme structurale instituţionale, în corpul inginerilor consilieri superiori din cadrul Oficiului de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Sibiu, iar în ultimii ani de activitate, după o altă reformă a instituţiei de cadastru, în funcţia de consilier superior senior la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară  a judeţului Sibiu, de unde va ieși la pensie, în anul 2009.

               De remarcat că în perioada în care a activat în domeniul cadastrului şi organizării teritoriului la Neamț urmează cursul postuniversitar de specializare în organizarea și sistematizare teritoriului, cu durata de 1 an, iar din anul 1991, când revine în activitatea de casdastru, urmează şi absolvă şi alte specializări universitare, printre care: cursul de reconversie și specializare în geodezie, cadastru şi cartografie, pe o perioada a trei semestre universitare, în cadrul Facultăţii de Geodezie de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti;  cursul Departamentului didactic universitar, cu perioada de un an, în cadrul Facultății de Psihologie de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu;  cursul postuniversitar imobiliar ANEVAR, cu durata de un an, în construcţii şi Finanţe din Cluj- Napoca,  cursul postuniversitar de evaluări pedologice şi funciare din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole Bucureşti ... 

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

 

              Tot în acesată perioadă, 1986-1999, Gheorghe Apetroae  îşi finalizează studiile de tipologie floristică în arealul geopratologic „Valea Tilişcuţei-Valea Orlatului”, judeţul Sibiu, studii începute cu

mulţi ani în urmă și îşi pregăteşte doctoratul sub coordonarea prestigiosului pratolog român, prof. univ. dr. Paul Burcea de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinareă din Bucureşti, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice, cu o teză în domeniul geobotanicii, iar în anul 2000 îşi susţine teza, obţinând titlul academic de doctor în ştinţe agricole şi silvice, domeniul Agronomie, în urma avizului favorabil, de excelență, primit de la Academia Română, de la departamentul de validare a tezelor de doctorat din domeniile agricultură, silvicultură, chimie biologică și mecanică agricolă, coordonat de academicianul Valeriu Cotea. 

              În paralel cu activitatea de bază, aceea de inginer consilier în topografie şi cadastru, funcţionează și ca lector universitar doctor la secţia de cadastru a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unde predă studenţilor de la Colegiul Universitar de Cadastru, Geodezie și Cartografie din Sibiu cursurile universitare: sistemul informational integrat de cadastru şi publicitate imobiliară; sistemele informaţionale integrate de cadastrul imobiliar şi edilitar, cadastrul apelor, cadastrul agricol şi forestier, cadastrul minier, cadastrul căilor de comunicaţie, precum şi cursul de management al lucrărilor de topografie, geodezie, fotogrametrie şi teledetecţie satelitară. Îl mai găsim, în aceeaşi perioadă, expert tehnic judiciar la Ministerul Justiţiei în specializările agricultură, amenajări funciare, topografie , geodezie şi cadastrucât şi expert evaluator imobiliar guvernamental la A.N.R.P. şi expert evaluator funciar imobiliar în drumuri naționale și autostrăzi agreat de Ministerul Agriculturii şi de Ministerul Mediului, domenii în care activează și în prezent.

               Prin activitatea şi competenţele profesionale apreciate şi prin înclinaţiile sale literare recunoscute de mediile intelectuale din Sibiu, este stimat şi respectat de conducerea judeţului de la acea vreme,chiar și de Nicu Ceauşescu, cu care se împrietenise în urma numeroaselor contacte pe linie proifesională și de alții,care aveau să-l admire pentru competenţele tehnice şi pentru deschiderile sale intelectuale spre literatură și filosofie.

              După anul 1989, îmbrăţişând ideologia de dreapta a partidelor europene şi a partidelor istorice româneşti, activează în conducerea naţională a Partidului Naţional Democrat Creştin şi candidează de mai multe ori la Parlamentul României.

              Ca lider judeţean şi membru al Consiliului Naţional al Partidului Naţional Democrat Creştin, obţine mandatul de consilier judeţean de Sibiu în legislatura 1996-2000.

              În anul 2000 candidează, neeligibil, la funcţia de primar al municipiului Sibiu, iar în legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004 candidează la Parlamentul României, din partea Partidului Naţional Democrat Creştin şi din partea Partidului Unităţii Naţionale din România.

              Din anul 2004, se retrage definitiv din activitatea politică.

              Cu privire la domiciliul scriitorului în Sibiu, de la prima prezenţă a sa cu familia în municipiul Sibiu,în anul 1975, acesta domiciliază câţiva ani pe bulevardul central al Sibiului, Vasile Milea, într-un apartament obţinut prin schimb cu cel pe care îl deţinuse în municipiul Piatra Neamţ. Se mută, după un timp, în str. Liviu Rebreanu, la nr. 11,cu familia care număra acum 6 persoane, toți cei 4 copii pe care îi avea,fiind băieți, într-un apartament aparţinător părinţilor şi donat de aceştea soţiei sale, cumpărând şi părţile cuvenite fraţilor soţiei...

              Dacă vorbim de cei patru copii ai scriitorului, aceştia sunt: 1.George Mihail, matematician şi cercetător ştiinţific atestat în fizică nucleară, specialist în studiul câmpurilor electromagnetice extraparticulare; 2. Ştefan- Ioan, absolvent al facultăţilor de limbi străine-engleză-franceză şi al facultăţii de biblioteconomie, funcționar la Biblioteca Centrală ASTRA din Sibiu, de la care îl are pe nepotul Andrei-Ştefan; 3. Florin-Teodor, absolvent al Facultăţii de matematică şi al masteratelor de informatică şi de inginerie asistată de calkculator și care gestionează softul Apelor Române - bazinul hidrografic al Oltului şi 4.  Daniel- Emilian, absolvent al facultăţii de Matematică din Sibiu, şef de promoţie şi absolvent al masteratului de inginerie, profesor, ulterior director de liceu și în prezent manager.

            

 

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

              - Începând din anul 1985,  scriitorul Gheorghe T. Apetroae frecventează cercurile literare de la Sibiu, activând în perioada 1985 – 1996 ca membru al cenaclurilor literare „Lumina”, ”Transilvania”, „Vladimir Munteanu” , „Euphorion”şi are o serie de participări la activitatea Societății de Filosofie, de la Sebeș-Alba, în special în perioada manifestărilor cultural-filosofice anuale.  În aceeaşi perioadă, 1985-1996, participă la mai multe concursuri naţionale de creaţie literară cu poeme şi eseuri filosofice şi desfășoară o activitate publicistică remarcabilă.

               Poartă, de asemenea, corespondenţe cu un număr însemnat de reviste literare, dintre care amintim: „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” din Sibiu, „Transilvania”,  „Foaia Poporului"  din Sibiu, „ Interferenţe literare” din Fălticeni, „ Convorbiri literare” , „Familia”, „  ASTRA„  din Braşov, ”Oglinda literară”, ” ARCA” arădeană,etc.

              Scrieirile sale sunt criticate, în versuri, de unii redactori ai revistei literare „Tribuna” din Cluj, în anii anii 1986 -1987, în mai multe poeme, dintre aceștea amintindu-i pe Ion Mureşan, Vasile Dâncu ș. a.. Aceștia,neînvăţaţi cu prezenţa lui Gheorghe Apetroae în literatură, manifestă  rezerve și rigoare în receptarea şi interpretarea scrierilor sale, acuzat fiind de preţiozitate şi de subiectivism, aşa cum se va vedea și din paginile revistelor ”Săptămâna”, „Tribuna” și ”Familia”, printre ei, numărându-se Eugen Barbu, Ana Blandiana, Vasile Dâncu, Ion Mureşan ş.a..  Eugen Barbu  preia din revista  „Tribuna” clujeană una dintre criticele în versuri asupra poemelor sale și o publica în revista” Săptămâna”.La critica acestora, Gheorghe T. Apetroae le răspunde cu poemul acid „Iubit de Pollux”. Redactorii de la Tribuna din Cluj, cu o maliţie vădită, încerca să deturneze destinatarul poemului „Iubit de Pollux”, în sarcina lui Mircea Ivănescu, ca fiind adresat de Gheorghe Apetroae, acestuia...

               Unele poezii şi eseuri îi sunt prezentate critic favorabil lui Gheorghe Apetroae, în revista” Luceafărul, de  Gabriela Negreanu, în revista „Convorbiri literare”, de Daniel Dumitriu, în revista literară ASTRA din Brașov, de Laurenţiu Ulici, de Traian Suciu, care îi asigură în pagina literară a Tribunei Sibiului debutul literar, în anul 1988, cu poemul „ OMAGIU”  ş.a..

              La critica favorabilă și în relaţia bună pe care o are cu marele scriitor Mircea Ivănescu și cu alți scriitori, printre care enumără pe: Ion Mircea, Eugen Jitariuc, Alexandru Brad, Ana Selejan, Ioana Postelnicu,Daniel Corbu, Anca Sârghie,  Leonida Lari, Gelu Vlașin ș.a., Gheorghe T. Apetroae realizează şi înregistrează,  în contactul său cu cercurile literare din Sibiu şi cu mediul social şi politic în care era implicat local și național, succese remarcabile.

              Încurajat de mentorul său, scriitorul Mircea Ivănescu, apreciat de şeful paginii literare a ziarului „Tribuna”, de regretatul redactor literar al "Tribunei Sibiului" , devenit  director al cotidianului „21 RADICAL”,Traian Suciu, admirat de publicistul de la Tribuna Sibiului şi scriitor, Radu Selejan, Gheorghe T. Apetroae este confirmat plenar de  Ion Mircea, preşedintele Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România, de acest rege al metaforei, în întânirile în cadrul cenaclului literar„Transilvania” prin sublinierea repetată în şedinţele Cenaclului literar „Euphorion” a faptului că:  „ viaţa literară a Sibiului nu poate fi concepută fără prezenţa scriitorului şi criticului Gheorghe T. Apetroae, iar valoarea scriiturii sale se va păstra și va fi apreciată  şi peste secole…”. 

              În paralel cu frecventarea cenaclurilor și cercurilor literare de la Sibiu, unde a activat în perioada 1985 – 1996, ca membru al cenaclurilor literare: „Lumina”,„Transilvania„  și ”Vladimir Munteanu”participă la mai multe concursuri naţionale de creaţie și critică literară cu poeme şi eseuri filosofice şi are, tot în aceeași perioadă, o activitate publicistică remarcabilă. Poartă, de asemenea, corespondenţe cu un număr însemnat de reviste literare, dintre care amintim: „Luceafărul”, „ România literară”, „Tribuna” , „Transilvania”, „Foaia Poporului" din Sibiu, „ Interferenţe literare „ din Fălticeni, „ Convorbiri literare” , „Familia”, „ ASTRA „ din Brașov.

              Rerealizează şi înregistrează,  în perioada imediat următoare, în contactul său cu cercurile literare din Sibiu şi cu mediul social şi politic în care era profund implicat, un succes evident, prin publicarea în presa și revistele literare și tehnice de la acea vreme de zeci de articole politice, zeci de cronici literare, zeci de articole despre evenementele culturale sibiene şi naţionale, zeci de articole stiinţifice în revistele de specialitate centrale şi în ziarele de la acea vreme.

       

 

 

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

               În anul 1989 este apreciat în cadrul Concursului Național pentru critica poeziei contemporane, pentru exegeza sa în receptarea poeziei contemporane, un eseu cu tentă profund filosofică,  în paginile revistei literare „ASTRA„ din Braşov, de criticul Laurenţiu Ulici, şi pentru care i se va acorda menţiune.

                Animat de idealuri culturale şi naţionale încă de la început, din anul 1990, de la reînfiinţarea ASTREI, devene unul dintre primii membri fondatori ai Asociaţiunii „ASTRA” şi ai Fundaţiei culturale „LUCIAN BLAGA „ din Sebeş- Alba, membru activ şi membru al ComitetuluiCoordonator al Societăţii Culturale Naţionale „Avram Iancu” şi al Societăţii culturale „PROBASARABIA şi BUCOVINA” , președinte al Ligii pentru drepturi și libertăți din Sibiu, vicepresedinte al Societății Inginerilor Agronomi din România și membru al Corpului Agronoimic Român, ş.a...

                În cadrul ASTREI, este unul dintre primii iniţiatori ai ASOCOAŢIUNII rediviva , membru fondator al acesteia. Gheorghe T. Apetroae,în calitatea sa de membru iniţiator al ASTREI,va interveni în redactarea noului Statut al ASOCIAŢIUNII pentru înscrierea în statut a principiului continuităţii activităţii culturale şi spirituale a ASTREI în mediul cultural românesc  şi după anul 1948, justificând că ASOCIAŢIUNEA şi-a continuat activitatea în cadrul cercurilor intelectuale transilvănene, a Muzeului Astra  şi a Bibliotecii ASTRA şi a continuat să rămână vie şi nobilă în conştiinţa şi spiritul înregului popor român din întreaga sa spaţialitate ancestrală.

                Este publicistul care va scrie zeci de articole despre activitatea ASTREI şi va organiza o serie de colocvii cultural sociologice cu conținut filosofi și cultural, declarându-le caavând loc, acestea toate, sub egida Asociațiunii ASTRA.

               În anul 1998, când se punea problema strămutării revistei literare "Transilvania" de la Sibiu la Bucureşti, Gheorghe T. Apetroae, în calitatea sa de consilier judeţean de Sibiu, atunci, va interveni  în Consiliul Judeţean şi în presă și va bloca,prin convingerea și a altor consileri judeţeni, strămutarea acestei reviste literare- referenţial de cultură transilvană şi de unitate naţională, publicație aparţinătoareAsociațiunii ASTRA și a cărei redacție a funcționat, până la Unirea din 1918, la Budapesta, transferul revistei literare „Transilvania” de la Sibiu la Bucureşti fiind, astfel, zădărnicit. Va lua şi alte numeroase atitudini tranşante, exprimate în presa postrevoluţionară, în conservarea tradiţionalismului cultural transilvan şi pentru blocarea înstrăinării unor curente naționale,medii spirituale şi edificii culturale transilvane din județul Sibiu, toate aceste manifestări ale scriitorului, fiind relevate în presa sibiană a vremii, iar ASOCIAŢIUNEA ASTRA îi va recunoaşte contribuţia şi îi va conferi mai multe diplome de excelență şi distincţii de onoare.

                 În aceeaşi perioadă, cu caliatea sa de vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din România, demembru al Comitetului de Conducere al Corpului Agronomic Naţional Român și de membru al Asociației Generale a Inginerilor din România (A.G.I.R.), la care a participat și la constituirea acestora, publică zeci de articole ştiinţifice şi profesionale de reglementare socială învarii domenii, în reviste de specialitate,concomitent cu organizarea de  simpozioane naţionale pe linia cercetării științifice biotehnologice.

              În anul 1989 este apreciat pentru eseistica sa în receptarea critică a poeziei contemporane, pentru eseul cu tentă filosofică la poemul  „Degetul de gheață” scris de Nicolae Prelipceanu, în revista „ASTRA „ din Braşov, de  către criticul Laurenţiu Ulici, acesta certificându-i clasa sa de critic literar - filosofic al poeziei contemporane.

              În anul 2000  participă la  la concursul literar naţional „Radu Selejan” și i se conferă  Premiul naţional pentru exegetică – locul I cu diplomă de presedintele juriului  prof. univ. dr. Ana Selejan, scriitor.

              În aceeaşi perioadă, ca vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din România şi membru al Comitetului de Conducere al Corpului Agronomic Naţional Român, organizează trei simpozioane naţionale în domeniul cercetării ştiinţifice agricole şi biotehnologice, cu participarea celor mai prestigioase cadre din  cercetare şi din universităţile de profil din România, înființează și editează, ca director al colegiului de redacție format dintr-un corp de specialiști recunoscuți, revista trimestrială ”Corpul Agronomic Român - din Sibiu” în mai multe apariții și publică zeci de articole ştiinţifice şi profesionale în reviste de specialitate.

 

 

 

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

              Tot în aceeaşi perioadă, îl vom găsi preocupat de organizarea şi coordonarea cu succes a 5 ediţii de colocvii cultural–sociologice cu conținut filosofic și cultural la Sibiu, cu prezentarea de referate şi prelegeri docte în cadrul acestora, cu teme despre unele aspecte fenomenologice huseserliene, despre raţionalismul cartesian, existentialismul autentic heideggarean, neopozitivismul Școlii de la Viena sociologismul filosofic hegelian, marcusean și lukacsian al școlilor de la Frankfurt și de la București, despre personalism- monism, structuralism ş.a., cu participarea celor mai valoroase cadre universitare din Sibiu, în acest domeniu. Una dintre aceste ediţii, Gheorghe T. Apetroae o organizează sub patronajul filosofului acad. Alexandru Surdu, directorul Institutului de Filozofie al Academiei Române, participant  cu o temă de cercetare în cadrul Colocviului.

              Gheorghe T. Apetroae, în calitate de organizator a acestor manifestări cultural sociologice cu caracter vădit științificvaaminti, printre cei care l-au înţeles şi sprijinit în succesul acestor colocvii academice, de o serie de personalităţi  culturale sibiene, printre care: - profesor universitar filolog dr. Dumitru Chioaru, poet, membru U.S.R.; criticul literar - prof.univ. dr în filosofie Ion Dur, decanul Facultăţii de Jurnalistică şi Filosofie din Sibiu; profesorul univ. doctor în filozofie Alexandru Hudiţean-  Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; scriitorul Mircea Ivănescu; prof. univ. dr. Matei Pamfil-decanul Facultăţii de Litere şi Arte dinUniv. „Lucian Blaga” din Sibiu; Prof. univ.dr. d. h. causa Victor Grecu- Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; prof.univ. dr. Ilie Guţan - Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; conf. univ. filolog dr. Anca Sârghie - Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; prof. univ. dr. Ilie Moldovan - Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; prof. univ. dr. Aurel Pavel, prodecanul Facultăţii de Teologie- Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu, prof. univ. filolog dr. Ioan Mariş -Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii din Sibiu; prof. univ. dr. Ana Selejan-Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu,scriitor; prof.univ.dr. Clementina Mihăilescu, catedra de limba engleză din Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu, reporterul de televiziune drd. Florin Oancea, scriitor; Dr. Mihai Barbu cu pseudonim Mihai  Posada, scriitor şi redactor la Tribuna Sibiului; redactorul şef al "Tribunei Sibiului" Mircea Biţu, mult regretatul Aurel Cioran, fratele filosofului Emil Cioran, prieten al scriitorului Gheorghe T. Apetroae ş.a..

              Pe lângă activitatea sa în societăţile culturale şi în cadrul cenaclurilor literare sibiene, Gheorghe T. Apetroae este și membru fondator al Fundaţiei de Filosofie” Lucian Blaga” din Sebeş, membru activ al

Reţelei Literare, în care a publicat un număr impresionant de poeme personale și de exegeze cu privire la  creațiile și opereler aparținând unor scriitori români și străini, este membru  al Ligii Scriitorilor din România și publicist în numeroase reviste de literatură și de filosofie,inclusiv din mediul on-line.

 

Activitatea literară, științifică și publicistică

  - Premiul naţional pentru exegetică – la Concursul Literar Naţional „Radu Selejan”, locul I cu diplomă, presedinte de juriu - prof. univ. dr. Ana Selejan, scriitor; - Menţiune pentru poezie patriotică la Concursull literar național, organizat de Direcţia pentru Cultură, Culte și Patrimoniu a județului Alba, președinte de juriu - scriitorul Ioan Mărginean;- Diplomă de recunoştinţă din partea secretariatului literar al Aşezământului cultural „Ţara Bârsei” Braşov, domnul Corneliu Merlău, în concursul literar „Carmen patriae”, anul 2002; - Menţiune pentru critica literar- filosofică la Concursul naţional de receptare critică a poeziei contemporane, organizat de revista ”ASTRA” din Braşov, 1989, președinte de juriu Laurenţiu Ulici.

              Critica literară abordează în ultimul timp creația sa cu elogii, în exegeze docte, în cadrul cercetărilor academice și evenimentelor cultural-științifice, relevând doar pe câteva: „ZILELE ANTROPOLOGIEI ROMÂNEŞTI”, Sibiu, 26.09.2014.  Secţiunea Litere şi Arte  - Tema de cercetare: “Poeziile lui Gheorghe Apetroae din perspectiva conotaţiilor specifice imagologiei culturale”...Raportor: prof. univ. dr. Clementina Mihăilescu,  Univ. „ Lucian Blaga” din Sibiu, având coordonator al secţiunii pe dr. în filologie, LAURENŢIU BĂLA, Universitatea din Craiova.

                Elogii i se aduc scriitorului în cadrul evenimentului cultural-științific studențesc ”Lumina slovei scrise” V.Proiecții stilistice. prof. univ. dr. Clementina Mihăilescu și prof. Stela Pleșa, în studiul „Înterpretarea poeziilor lui JAMES MERRILL și GHEORGHE APETROAE din perspectiva conotațiilor lor metaforice”, vol. X, 2012.- Universitatea ”ALMA MATER” din Sibiu.

 

 

 

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

 

              Referiri critice asupra creației  poetului Gheorghe T. Apetroae se realizează și în studiul literar, intitulat: „GHEORGHE APETROAE-S POEMS FROM THE PERSPECTIVE OF THE CONOTATIONS  SPECIFIC TO CULTURAL IMAGOLOGY”, Clementina Mihăilescu, Assoc. Prof. PhD, ”Lucian Blaga” University of Sibiu; Journal of Romanien Literary studies, volumes -issue no. 8/2016, pag. 915 – 921, stiințific bord: prof. Virgil Nemoianu, PhD, prof, Nicolae Manolescu, PhD, prof. Eugen Simion, PhD, prof. George Banu, PhD, prof. Alexandru Niculescu, PhD, editura ARHIPELAG XXI Press, Tg. Mures, 2015.

  Referințe critice  asupra creației scriitorului au fost efectuate și de  prof. univ. dr. Eugen Onu, cercetător științific principal I la secția de Filologie a Academiei Române, în introducere la  volumul de poezii „ Depășirea trecerii”, Gheorghe T. Apetroae: poet, cronicar, eseist și publicist, Editura FIAT LUX, 2000; de prof. univ. dr. ANCA SÂRGHIE, membru al U.S.R., în introducere la volumul de versuri  ”Dimineața serii”, 2007; de prof. univ. dr. Clementina Mihăilescu, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu, în studiul „ Critica poeziei lui Gheorghe Apetroae – expresie a experiențelor umane fundamentale – abordată din perspectiva bachelardiană”, Anuarul Institutului de Cercetări Socio - Umane Sibiu, vol. XXIII, 2016, p.167-174.

              Alte referiri și referințe critice asupra creației lui Gheorghe T. Apetroae au fost exprimate în diferite colocvii și medii literare, culturale și academice, precum și în reviste literare, amintind pe cele relevate de acad. Dumitru Vatamaniuc, acad. Alexandru Surdu, acad. Valeriu Cotea, de scriitorii Ion Mircea, Eugen Jitariuc, Dumitru Chioaru, prof. univ. doctor în filosofie Alexandru Hudiţean, prof. univ. dr. Matei Pamfil, prof, univ. dr. d. h. causa Victor Grecu, prof. univ.dr. Ilie Moldovan, prof. univ. dr. Ioan Mariş, prof. univ. dr. Ana Selejan și de poeții Mircea Ivănescu, Iustin Panța, Gabriela-Ana Stuparu - Bălan, Artemisa Botnar,Gabriela Adameșteanu, Andrei Ileni, Dan Ion Bogdan, A.I. Zăinescu, dr. Mihai Posada, de redactorii Liviu Brezae, Dumitru Manițiu, A. Andreiescu ș.a.

              Poartă, de asemenea, corespondenţe cu un număr însemnat de reviste literare , dintre care amintim : „Luceafărul”, „ România literară”, „Tribuna” din Sibiu, „Transilvania”, „Tribuna” din Cluj-Napoca, „Foaia Poporului"- editorialul ASTREI  din Sibiu, „ Interferenţe literare” din Fălticeni, „ Convorbiri literare”  din Iași, „Familia” din Oradea, „ revista ASTRA, din Braşov, etc.

             

              Premii literare, menţiuni, câteva referințe și aprecieri:

              - Premiul naţional pentru exegetică – la concursul literar naţional „Radu Selejan”, locul I, cu diplomă..., presedinte de juriu - prof. univ. dr. Ana Selejan, scriitor;

              - Diplomă pentru poezie patriotică la Concursull literar national, organizat de Direcţia pentru Cultură, Culte și Patrimoniu a județului Alba, președinte de juriu - scriitorul Ioan Mărginean;

              - Diplomă de recunoştinţă din partea secretariatului literar al Aşezământului cultural „Ţara Bârsei” Braşov, domnului Corneliu Merlău, pentru participarea la concursul literar „ Carmen patriae”, în anul 2002;

              - Diplomă de recunoştinţă din partea secretariatului literar al ASociațiunii ASTRA, pentru participarea cu creații literare în paginile revistei „Foaia poporului”;

              - Menţiune pentru critica literară filosofică la Concursul Naţional de receptare critică a poeziei contemporane, organizat de revista ”ASTRA” din Braşov, în perioada 1986 - 1989, președinte de juriu Laurenţiu Ulici.

             

 

 

 

 

 

 

 

 

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

 

              - Numeroase referințe critice asupra creației scriitorului Gheorghe T. Apetroae au fost exprimate în diferite colocvii și medii literare, culturale și academice, precum și în reviste literare, amintind aici doar   pe cele relevate de acad. Dumitru Vatamaniuc, acad. Alexandru Surdu, acad. Valeriu Cotea, de scriitorii Ion Mircea, Eugen Jitariuc, Dumitru Chioaru,filosoful prof. univ. dr. Ion Dur, prof. univ. doctor în filosofie Alexandru Hudiţean, scriitorul  Mircea Ivănescu; prof. univ. dr. Matei Pamfil, Prof. univ. dr. d. h. causa Victor Grecu, prof. univ. dr. Clementina Mihăilescu, prof. univ.dr. Ilie Moldovan, prof. univ. filolog dr. Ioan Mariş, prof. univ. dr. Ana Selejan, scriitorul drd. Florin Oancea și scriitorul dr. Mihai Posada.

  De asemenea, unele referințe critice asupra creației scriitorului Gheorghe T. Apetroae au fost efectuate de  prof. univ. dr. filolog. Eugen Onu, cercetător științific principal I la secția de Filologie a Academiei Române, în introducere la  volumul de poezii„ Depășirea trecerii”, autor Gheorghe T. Apetroae: poet, cronicar,eseist și publicist, 2000; prof. univ. dr. filolog. ANCA SÂRGHIE, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu, membru al U.S.R., în introducere la volumul de versuri  ”Dimineața serii”, de Gheorghe Apetroae,  de profesor univ. dr. filolog. Clementina Mihăilescu, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu, în critica poeziei lui Gheorghe Apetroae – expresie a experiențelor umane fundamentale – abordată din perspectiva bachelardiană, publicată în  Anuarul Institutului de Cercetări Socio -Umane Sibiu, vol. XXIII, 2016, p.167-174; de Clementina Mihăilescu, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu, în Introducere la volumul de versuri”Spirale în imagini”; de Daniel Luca, critica poeziei lui Gheorghe Apetroae, Năzuința spre înalt, în ”Orient latin”, anul 13, nr. 6(57)/2007; deNicolae  Stoie, Eveniment editorial, Revista literară ASTRA, Brașov, anul XLII, nr. 302, februarie, 2008; de Cristina Anghelescu, Portret: Gheorghe Apetroae, „Oviață dedicată poeziei, eseului”,în Revista de cultură „Săptămâna sibiană”din 5-11 octombrie, 2001, pag.34 - Portret: de Mihai Posada, Cartea sibiană, „Despre Gheorghe Apetroae și Carmen Negulei”, Tribuna eveniment, 19 septembrie, 2009, pag.12; Poezii,  în Citatepedia.ro, antologie online de poezie universală, autor Gheorghe Apetroae; http://www.scrigroup.com, municipiul Fălticeni, 31.08.2019,  „Oameni de seamă ai orașului și din zona Fălticeni:...Gheorghe Apetroae- autorul unor cărți de eseuri;în „Diacronia”bibliometric database (BDD), indexing / detaills/A 23240 - GHEORGHE APETROAE-S POEMS FROM THE PERSPECTIVE OF THE CONOTATIONS  SPECIFIC TO CULTURAL IMAGOLOGY, Clementina Mihăilescu, Assoc. Prof. PhD, ”Lucian Blaga” University of Sibiu;

              Câteva dintre scrierile cu apariție în volume și reviste literare și introduceri la diferite volume:

POESIS: apariții editoriale: Volumul de poezii și eseuri ”Despre neînceput” Gheorghe Apetroae, Edit. Hermann Sibiu, 1992, Revista ”Interferențe” nr. 1,  Tehnoredactor: Cătălin Savitescu, editor: ”TIPOFFEST” Fălticeni, 1997; Revista POESIS: Gheorghe Apetroae, Trezește-te în mine, Să-mi deseneze pe geam, Filosofia trecerii,  Revista ”Interferențe” nr. 4(6), editor: Municipiul Fălticeni, 23 sept. 1998;POESIS: Gheorghe Apetroae, Souvenir, Bonalisa, Fulger asasin,  Revista ”Interferențe” nr. 5(7), editor:    Municipiul Fălticeni, 23 sept. 1998; POESIS: Revista „Oglinda  literară” : Apus cu cerb, Lunae dies, Balsamul gânditor. Numeroase poeme i-au fos publicate în colecția antologica E -creatorrealizată de Ioan Romeo Roșianu.

 

           REDĂM CÂTEVA DINTRE  REFERINȚE:                 

              REFERINȚA 1.  CARTEA SIBIANĂ - Despre Gheorghe Apetroae şi Carmen Negulei,24 septembrie 2009 : Mihai Posada , scriitor, membru U.S.R.: «     Gheorghe Apetroae – inginer cu un doctorat în geobotanică, publicist neobosit şi poet– ne face surpriza unei noi apariţii editoriale, cu volumul de versuri Spirale în imagini/ Spirally Curved Images, editat în anul 2009, tot în ediţie bilingvă şi tot la Editura „Ade Print, Sibiu-Hermannstadt”, ca şi precedenta sa carte de versuri, despre care am scris în ziarul nostru, la timpul potrivit (Cartea sibiană / Gheorghe Apetroae – o antologie poetică, bilingvă, de autor – cronică la volumul: Gheorghe Apetroae, „Dimineaţa serii/ The Morning of the Evening”, Sibiu: Editura Ade Print, 2007 – în cotidianul sibian Tribuna, Sibiu, serie nouă, an. CXXIV, Nr. 5143, vineri, 11 ianuarie 2008, p. 13). Poetul repetă experienţa culturală cvasididactică precedentă, cu aceeaşi echipă: traducerea în limba engleză a poesiilor este girată de autoarea Introducerii,  dr. Clementina Mihăilescu,

 

 

 

 

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

 

coordonatoarea grupelor de masterat în traductologie de la Facultatea de Arte şi Litere a Universităţii „Lucian Blaga”; tehnoredactor – Anca Apetroae, nora poetului; coperta realizată de fiul său, prof. Daniel Apetroae. Splendid autoportret moral şi social pentru un poet cap de familie: volumul întreg este dedicat de autor soaţei sale, la 40 de ani de căsătorie, şi celor patru urmaşi.

              Din cele 28 de poesii diafane, dublate în volum de corolarul lor englez, din atmosfera de calm neoparnasian şi străveche înţelepciune a visătoriei în mijlocul agitaţiei oamenilor, admonestaţi de poet cu tandreţea iubirii de semeni şi grijă pentru viitorime, desprindem câteva exemple pentru atmosfera cu care cea mai recentă carte de versuri a dlui. Gheorghe Apetroae îşi învăluie lectorii: „La tine, verdele în care zaci,/ parcă-i stropit cu sânziene;/ e spânzurat prin pomi şi vii:/ un tainic joc de raze-n gene...” (SÂNZIENE); „Cei cunoscuţi, în dreptul de laudă,/ lăsaţi-vă prezentul pentru început/ şi luaţi de model neînceputul;/ întoarcerea-i pedepsită pe rug...// Şi ca vulturii, zburând după glorie/ printre corbii atei, agramaţi,/ zările în care înoată misterele,/ ţineţi-le, sunt ale voastre, nu learuncaţi...// iar fluvii de umbre, pe stele-n petreceri/ ce curg pe albastre întinderi,/ ca erele apuse, cu iz de păcat,/ treceţi-le în partea cea dreaptă!...// cu lumina voastră le înveşmântaţi!...” (JUDECATA DREAPTĂ). Originea moldoveană a poetului, scrie în Introducere, transpare „în reflexele sale culturale, în discreta aplecare spre izvoarele românismului”: „Limba şi neamul,/ marea şi cerul –/ stau mărturii de safire/ Poporului român, Erou!” (MĂRTURII).

              Carmen Negulei reapare în faţa concitadinilor sibieni, în cronica literară intitulată: Gnozisul axiologic al studiilor eminesciene «Archaeus» şi «anamneza în Sărmanul Dionis» elaborate de Carmen Negulei, publicată cu ceva vreme în urmă sub formă de comentariu de Gh. Apetroae în revista de cultură „Interferenţe”, editată de primăria municipiului Fălticeni. Sibiu-pe-Cibin, 19 Răpciune 2009, Mihai Posada , scriitor, membru al U.S.R.».

              REFERINȚA 2: O estetică a sensibilității și imaginației- referiri critice  la volumul de versuri „Depășirea trecerii”, apărute în Rondul nr. 2301, din 7 decembrie, 2004, pag. 4. Exprimări critice: prof. univ. dr. în filologie Ioan Mariș, Facultatea de Litere și Arte din Univ. din Sibiu, critic literar:« ...îmi amintesc de perioada anilor 1993-1996, când autorul (volumului de versuri„Depășirea trecerii”, Gheorghe T. Apetroae) frecventa ședințele cenaclului „EUPHORION” și când puncta în creația literară sibiană, prin intervenții și construcții ideatice originale, mediatizând, în presă, activitatea cenaclului din acea perioadă. Îl consideră pe autor în prima categorie a scriitorilor sibieni, remarcat prin discursul auctorial, cu o finețe a stilului, prin care reușește să transmită lectorului mesajul său și să-l dirijeze spre o acceptare a ideaticii unei creații de maximă intensitate lirică și semantică»;

              REFERINȚA3.  Profesor Laura Sârbu Gherghel, doctor în filologie: « Domnule Gheorghe Apetroae,  Mă alătur invitaţiei profesoarei Aniţa Năfrăniţă, corifeul nostru şi vă rog să veniţi ... să numărăm Porţile deschise de Dvs. după Seara blocărilor şi să vă gustăm Darul. Numai în poemul dumneavoastră, " De atunci", am numărat 25 matrici de universuri din care aţi extras sau aţi obţinut starea lirică de pur har estetic, catharsis, pe care îl aveţi moştenire de la Aristotel..! În Olimpul nostru, vă punem cu gustul inconfundabil de Gheorghe Apetroae în plus la "Miră–te dezmiră–te" al lui Blaga, la starea de ingenuitate metafizică a lui Arghezi,la Plânsul apos din eter al lui Ion Barbu ş.c.l. Nu vrem să vă clasificăm şi să vă sintetizăm din hormonii altor poeţi...ci, pentru că ne–aţi revelat...Poezia, să vă mulţumim că nu ne extrageţi eul din hybrisuri ca pe o măsea nenorocită...L.S.G. prof.dr. Laura Sârbu Gherghel in 14.11.2009»;

              REFERINȚA 4. Prof. ANA NĂFRĂNIȚĂ, directorul Liceului Pedagogic din Sibiu, președintele Cercului Literar ASTRA, Sibiu:«  ... poetul Gheorghe Apetroae în volumul de versuri" Dimineaţa serii, The Morning of the Evening" sintetizează surprinzător de multe vieţi ale Eului liric,muncite serios şi plătite cinstit în practica lui de demiurg al lumilor care, astăzi, s–au rupt între ele: ştiinţa, tehnica,culturologia,estetica,folclorul, copilăria în ciclurile vieţii, toate acestea în meditaţia unui filosof care îi duce înnainte pe Luminatorii neamului nostru românesc..»;

             

 

 

 

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII

              REFERINȚA 5.  Prof. univ dr. în filologie Dumitru Chioaru, catedra de Literatură comparată a Facultății de Litere din cadrul Universității " Lucian Blaga" din Sibiu,  poet,redactor-secretar general al revistei„Euphorion”, referindu-se la poemul „ Foamea de Unul”, scris și prezentat de Gheorghe T. Apetroae în una din ședințele cenaclului „Euphorion”, în anul 1996:«Poemul „ Foamea de Unul”, pe care poetul sibianGheorghe T. Apetroae l-a închinat lui Ștefan Augustin Doinaș, ca o replică la volumul  cu același titlu, „ Foamea de Unu”, volum pe care Ș.A. Doinaș îl publică la editura Eminescu, în anul 1987, se releva ca o sinteză fericită a filosofieiexistențiale, din care rezultă cu claritate conturul realizat de poet, al existenței  în dimensiuni cosmice șiîntr-o expunere a câmpurilor  astrale pe care a mizatȘtefan Augustin Doinaș, în special,  atunci când a creat capodopera sa și, desigur, a literaturii române „ Mistrețul cu colții de argint”.  Se merită să mă ocup și să fac tot posibilul pentru ca acest poem „ Foamea de Unul” pe care poetul Gheorghe T. Apetroae îl dedică cu nedeterminare lui Ștefan Augustin Doinaș, să ajungă la domnia sa, pentru a se putea bucura, în fond  de această replică doctă, primită  de la un poet sibian, din orașul cultural de care poetul Ștefan Augustin Doinaș este fascinat și cu care are legături literale intrinsece, încă din timpul studenției, dacă ne referim numai la perioada în care acesta a activat în cadrul Cercului literar de la Sibiu, alături de Ion Negoițescu, Radu Stanca, I. D. Sîrbu, Cornel Regman, Ovidiu Cotruș,  Eugen Todoran, Radu Enescu ș.a..În concluzie, apreciezvaloarea ideatică și estetică a acestui poem „ Foamea de Unul” și pe poetul care a reușit o asemenea creație literală, de o certă valoare și pentru care nu pot decât să-l felicit!».

              REFERINȚA 6.  Prof. ANA NĂFRĂNIȚĂ, directorul Liceului Pedagogic din Sibiu, președintele Cercului Literar ASTRA, Sibiu: « Stimate Domnule inginer dr. Gheorghe Apetroae: Vă mulţumesc, cu recunoştinţă, pentru antologia poetică " Dimineaţa serii/ The Moring of the Evening...             Am citit–o şi recitit–o cu multă atenţie şi plăcere! Vă mărturisesc , sincer, că versurile Dvs. mi–au înobilat sufletul! Ştiţi scoate, cu măiestrie cuvintele din starea lor şi le aduceţi în starea de graţie, îmbelşugându–ne inimile şi sufletele.   Arta Dvs. de a face cuvântul să sune cu mari vibraţii face ca cititorul să aibă trăiri sufleteşti care pun forţele interioare într–o nemaiîntâlnită mişcare ! Am prezentat versurile dvs. în cercul de lectură al ASTREI şi o să vă redau separat, dintre aprecieri, pe cele ale profesoarei de literatura română, doctor Laura Sârbu Gherghel.           Vă mărturisesc că ne–a impresionat puterea de sinteză ce vă caracterizează, o putere în perpetuă slujire a cuvântului.   Vă felicităm călduros, Dumnezeu să vă hărăzească ani mulţi, zile senine, rodnice, să puteţi scrie în continuare asemenea versuri pentru înnobilarea sufletelor noastre!.. Cu toate omagiile, prof. Ana Năfrăniţă .Prof. Ana Năfrăniţă, preşedinta Secţiei de Umanizare a ASTREI, Sibiu in 14.11.2009 02:10 Prof. ANA NĂFRĂNIȚĂ, directorul Liceului Pedagogic din Sibiu, președintele Cercului Literar ASTRA, Sibiu»;

              REFERINȚA7.  O estetică a sensibilității și imaginației- referiri critice  la volumul de versuri „Depășirea trecerii”, apărute în Rondul nr. 2301, din 7 decembrie, 2004, pag. 4. Exprimări critice: prof. univ. dr. în filologie Dr.H.C. Victor Grecu, Facultatea de Litere și Arte din Univ. din  Sibiu, conducătorul catedrei de stilistică și limbi romanice: « „ ... remarc la Gheorghe T. Apetroae, prin reușita unei abordări metafizice a operei lui Lucian Blaga, o vocație de eseist, de asemenea, abundența metaforei și finețea expresiilor, numeroase elemente stilistice comune cu cele ale lui Nicolae Labiș, dar cu o notă specifică de originalitate” și identific pe textele dinvolumul de versuri „Depășirea trecerii”, cum ar fi: poemele ” Coeli manus”, ”Floarea de salcâm”, ”Dorul de Iancu”, ”Statornicie”- «seriile de elemente stilistice distinct metaforice și frecvența epitetelor, care penetrează  construcțiiliterale cu înalte valențe lirice, imagini capabile să provoace și sentimente gnomice»;

              REFERINȚA 8.   Revista  ASTRA, Brasov: redactor Nicolae Stoie: Eveniment editorial:

              «...de semnalat volumul bilingv (română /engleză) de versuri" Dimineaţa serii"–The Morning of the Evening" (Sibiu–Hermannstadt, editura "Ade Print"...semnat de Gheorghe Apetroae şi prefaţat de colaboratoarea noastră conf. univ. dr. Anca Sârghie de la Universitatea " Lucian Blaga" din Sibiu : « „ ..reţin de la d–l Apetroae, aceste versuri interesante din finalul poeziei ("Gratitudine"): În gratitudine /mă aplec/ spre sânii tăi/ în mine–nrouraţi/ să sorb culorile amintirilor..."». Nicolae Stoie, redactor şef, Revista de cultură ASTRA, Braşov, serie nouă, nr.15(302),Anul III(XLII) in 14.11.2009 .

             

 

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL  MIRACULOASELOR  COMBUSTII

              REFERINȚA 9.  prof. univ. dr. Clementina Mihăilescu, in 14.11.2009, Introducere la volumul de versuri: Gheorghe Apetroae – "Spirally Curved Images": « „Gheorghe Apetroae, a complex personality with a master s degree in engineering, has transcended the disappointing objective reality without isolating himself from it. He has approached both poetry and journalism being permanently preoccupied with book launchings, literary circle meetings and other literary manifestations. Such preoccupations reflect a harmonious dovetailing between his lyrical and contentious attitude...          Such poems reveal us the fact that Gheorghe Apetroae has carefully selected his topics and words which are capable to produce a strong echo, a special sonority meant to suggest an atmosfhere full of significance. His poetry expresses his existential visions, characterized by purity and profoundness... ” , prof. univ. dr. Clementina Mihăilescu, in 14.11.2009»;

              REFERINȚA 10.  Prof. Ana Năfrăniţă,  preşedinta Secţiunii de Umanizare ASTRA, Sibiu in 14.11.2009: « Îl văd pe poetul Gheorghe Apetroae ca pe un dascăl, tipul de om enciclopedic, aşa cum i–am avut în generaţia noastră, care ne ia de mână pe noi, cititorii şi ne iniţiază în tainele Creaţiei universale. Într–o limbă din cristale, ca ecuaţiile ştiinţelor, ne transmite fiorul de a celebra Universul, reunindu–ne sfinţiţi iar , din tot ce a făcut secolul din noi. Este Poetul cu noi! ...Dă un dar de aur tezaur celorlalte limbi şi sunt fericită că a fost ajutat de o echipă desăvârşită pentru ca să reuşească. Mă refer la traducător, universitarul doctor Clementina Mihăilescu, la recenzorul cărţii, conf. univ. dr. Anca Sârghie, membră a  Uniunii Sriitorilor din România şi la editura ADE PRINT...               Mulţumindu–i pentru cartea sa, miracol ce deschide porţi, pentru noi, blocate, îmi permit să-l invit în cercul literal al ASTREI... şi să-i oferim diploma noastră " România de Aur",oricând va binevoi să vină!..» Materialul este public şi îl deţine Secţia de Umanizare a ASTREI– preşedinte: prof. Ana Năfrăniţă, preşedinta Secţiunii de Umanizare ASTRA, Sibiu in 14.11.2009;

              REFERINȚA11.  Prof.dr.  Laura Sîrbu Gherghel, Sibiu in 14.11.2009 : «Poetul Gheorghe Apetroae în volumul de versuri" Dimineaţa serii, The Morning of the Evening" sintetizează surprinzător de multe vieţi ale Eului liric,muncite serios şi plătite cinstit în practica lui de demiurg al lumilor care, astăzi, s–au rupt între ele: ştiinţa, tehnica,culturologia,estetica,folclorul, copilăria în ciclurile vieţii, toate acestea în meditaţia unui filosof care îi duce înnainte pe Luminatorii neamului nostru românesc... »;

              REFERINȚA 12. - Constanța Apetroaie, scriitor, membru U.S.R.: Referința sa în versuri, în poemul „ ECOU TÂRZIU”, asupra conceptului liric al poetului Gheorghe T. Apetroae:  « Un strop din Oceanul de dor/ Mi-e cântecul rămas/ licăr în Steaua de mit/Stelelor când le-ai vorbit/ Și semn vizibil de-mpărat/cu inima-ți le-ai îmbrăcat./  Mă-nchin de-atunci/ Acelor stele/ Mă mângâi că inima ta/ I-a scris lui Dumnezeu cu ea,/ Silabelor  le-ai pus să bată/ C-o inimă - adevărată/ Și sufletul să se întrupe/ ca viața de mister să-mi umple/ De ceruri - Cuvinte de sfere-, Lumina să-și poarte prin ele/ Și-ntr-un ecou târziu, dalbă, prin ele, să-ți fiu, Mirată - secundă/ A visului undă!»  Constanța Apetroaie, Gaillard, 23 aprilie 2020;

REFERINȚA 13  -   Dr. Frum Rusanda Voichiţa, medic primar pediatru şi homeopat, Sibiu, in 11.11.2009. « Domnule  Gheorghe Apetroae,     ...profit de interacţiunea cu articolul din Tribuna pentru a afirma profunda admiraţie pentru urcuşul Dvoastră în viaţă  şi pentru performanţele Dvoastră, în varii domenii, ce par, diametral opuse: ştiinţe exacte, unde dovediţi competenţă şi eficienţă şi o altă latură a structurii Dvoastră, sunt valenţele spre artă şi cultură. Vă admir, pentru inspiraţia şi creaţia unor valoroase opere literare, ce vor dăinui şi prin care rămâneţi mereu viu, o zestre de suflet, dăruită urmaşilor...  Vă admir , pentru rolul greu, de părinte a patru copii, pe care i-aţi format, educat, realizat! Sunteţi o familie de intelectuali, distinşi, rafinaţi!  Pentru toate acestea, vă preţuiesc şi vă doresc viaţă lungă şi sănătate Dvoastră şi familiei dvoastră.s. Dr. Frum».   Frum Rusanda Voichiţa, medic primar pediatru şi homeopat, Sibiu in 11.11.2009;

              REFERINȚA 14. - Dr. Ion Radu Văcărescu,  presedintele Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România, poet: concluzionând asupra comunicării„ EXEGEZĂ LA OPERA LUI RADU SELEJAN” prezentată de Gheorghe T. Apetroae în Sala Senatului Universităţii „ Lucian Blaga” din Sibiu, în cadrul lucrărilor simpozionului „ Opera lui RADU SELEJAN – azi”, în data de 5 noiembrie 2007: «Comunicarea scriitorului  Gheorghe T. Apetroae, intitulată „ Exegeză la opera lui Radu Selejan” m-a impresionat profund, aceasta ieșind aici în evidență, în mod special prin calibrul său filosofic în abordarea analitică- estetică și ideatică a operei scriitorului Radu Selejan, comunicarea sa putând constitui un model liric și metafizic de abordare analitică a oricăror forme literare și pentru care îl felicit».

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL  MIRACULOASELOR  COMBUSTII

              REFERINȚA 15 - Poeta  Zenovia Apostol - Țicalo, colegă de liceu cu Gheorghe T. Apetroae: „Jorj”, cum îi spuneam noi, a devenit literat, un scriitor consacrat, stabilit la Sibiu. El scrie poezie și eseuri, așa cum este redat în studiul„Journal of Romanien”, cu scrierile: „Poeme alese”, și „Despre ne-nceput”. Poezia sa este încifrată, dar se ascultă cu plăcere...»;

              REFERINȚA 16. -  O estetică a sensibilității și imaginației- referiri critice, Rondul nr. 2301, din 7 decembrie, 2004, pag. 4. : prof. univ. dr. în filologie Matei Pamfil, decanul Faciultății de Litere din Univ. din Sibiu: Din intervenția sa s-a reținut că: « Gheorghe T. Apetroae, ca om de formație tehnică, grație abordării facile a mai multor specii și forme literare și a calității scrisului, constituie o excepție în creația contemporană.»  Abordând volumul său de versuri  „Depășirea trecerii”, universitarul Matei Pamfil relevă faptul că  « ... și-a însușit punctul de vedere al regretatului universitar Eugen Onu, cel care prefațând acest violum, a desconspirat originea moldavă a autorului și structura lirică a creației, prin înclinarea spre„reveriile molcome și spre cultivarea patetismului discret, cu tonurile de retorism reținut”, o versificație cu accente emoțional afective, uneori liberă, în evoluția conștiinței estetice, încărcată de sensibilitate  și imaginație. Consider că acelaș  Eugen Onu, a conturat profilul complex autorului, care știe să abordeze, în aceeași măsură, poezia, cronica,articolul polemic și eseul literal-metafizic, iar cele cinci cicluri, intitulate:   „ Destine ”, „Foamea de Unul”, „Porunca iubirii”,  „Căutând realul”,  și „Cântarea luminii”, în care este structurat volumul, exprimă, fiecare, prin stil și încărcătură semantică, o reală depășire, un destin al statorniciei, notabile în poemele„Statornicie”, „Țară bolnavă”, „Tratat  despre fluturi”ș.a..Rețin, totodată, reușita portretelor psiho-morale  ale unor personalități ale trecutului, cum ar fi Avram Iancu, N. Iorga, Vasile Alexandri» și tot domnia sa își încheie prezentarea prin redarea textuală, în aplauzele sălii, a poemului„El, Eminescu”»;

              REFERINȚA 17. - Conferențiar univ. dr. în filologie  Anca Sârghie, Univ. Lucian Blaga din Sibiu, scriitor, membru al U.S.R.: « Obligat de profesia lui inginerească să adaste în preajma pământului..., absolvent al Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, în anul 1964, Doctor în geobotanică și lector la secția de Cadastru a Universității de Științe Agricole din Cluj-Napoca, ... în ciuda unei discreții, de care se face prea adesea vinovat, referindu-ne la palmaresul său, (premiile numeroase obținute la concursuri naționale de poezie și eseistică, pe care continuă să le țină într-o vădită discreție),  Gheorghe T. Apetroae ne surprinde cu o nouă inițiativă creatoare... într-un titlu cu reflexe auroral antinomice „Dimineața serii”, în care... păstorul stelelor, pe care efebul le coboară cu grijă pe lunci cu o titanică forță (De atunci), devine blagianul demiurgic sărut al primelor lumini din „Statornicie”. La antipod se află „sărutul pământului/ din căușul olarului”, gestul ritualic menit să-i aducă „ prima sămânță a cerului” din poezia „ Să-mi deseneze pe geam”... Iubitor al antinomiei terestru - cosmic, poetul moldovean nu putea să nu adaste cu ritmuri de odă în preajma celui identificat a fi„El, Eminescu”... Răsărit din zăpezile mamei, simbolul purității, poetul se metamorfozează într-o manieră romantică el însuși în „floarea albă de rouă”. Cu un gest de tandrețe genuină poetul conchide: „ În gratitudine /mă aplec/ spre sânii tăi/ în mine–nrouraţi/ să sorb culorile amintirilor..."(Gratitudine)... Antologia aceasta de autor demonstrează indubitabil că inspirația poetică, așa cum ea se conjugă cu expresia estetică, îi este lui Gheorghe Apetroae înainte de toate o stare existențială, care îi ritmează viața..».

              Câteva dintre contribuțiile critice ale scriitorului:

              Critica poeziei contemporane, la poemul ”Degetul de gheață”, autor Nicolae Prelipceanu, Astra, 1998;

              Considerații critice la romanul ”Closerul”, autor Gelu Vlașin, Asociația Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania (ASARS)"

              Introducere la volumul de poezii al poetei Maria - Ileana Tănase , intitulat "Note de toamnă";

              Introducere la volumul de poezii al poetului  Vasile Hatos , intitulat " Tainica Simțire";

              Introducere la volumul de poezii - elegii al poetei Irinei-Lucia Mihalca, intitulat " Fata din vis".

 

  

GHEORGHE  T.  APETROAE  -  ANOTIMPUL  MIRACULOASELOR  COMBUSTII

 

Volume   publicate:

           - Volumul de versuri şi eseuri „ Despre neînceput”, Gheorghe Apetroae, editura Hermann , anul 1992;

           - Volumul de versuri „Depăşirea trecerii”, Gheorghe Apetroae, editura FIAT LUX din Bucureşti, în anul 2000;

           - Volumul de versuri bilingv „Dimineaţa serii”, Gheorghe Apetroae, editura ADEPRINT, în anul 2007;

           - Volumul de versuri bilingv „Spirale în imagini”, Gheorghe Apetroae, editura ADEPRINT Sibiu, 2009;

           - Volumul de versuri bilingv „Poeme alese / Selected Poems”, Gheorghe Apetroae, Editura  Universității ” Lucian Blaga” din Sibiu, 2015;

           - Volumul colectiv „ Opera lui Radu Selejan în interpretări critice”, Editura Universităţii Lucian Blaga , Sibiu, anul 2007;

           - Volumul colectiv „ Lumina slovei scrise”, Editura Universităţii ” ALMA MATER”, Sibiu, anul 2012;

           - Volumul colectiv „Un secol de vibrație românească. 1918- Boroaia - 2018”, Editura Accent Print, Suceava, 2018.

           - Pubicări de poezii și de eseuri în numeroase antologii și reviste literare din țară și reviste din străinătate.

 

Volume în pregătire editorială:

           -Volumul de versuri intitulat „ ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII- FULGERÂND TĂCEREA”, cu ciclurile: Revederea din zori , Cântecul lui Cristofor, Temple în flăcări, Lumea mirabilis;

           -Volumul de eseuri „TIPOLOGIA ENERGIILOR CULTURALE”, volum pregătit pentru editură  şi apariţie pentru anii 2020.