Literatura, Tu stingi..., Gheorghe Apetroae, Sibiu

FIORII  FOCULUI  ATINGERII  DE  CER

Gheorghe Apetroae, Sibiu

Şi buzele-ţi în tremur curtate-s  des de îngeri...

au febra stelelor căzute sub pământ
cu umbra ta din ele, în seară- alunecând
cum  gându-ţi de copil în lungul lui alint

la jocuri de lumini, cât să săruţi ţărâna-

albaştrii sâni ai tainei flăcării din roze
la-atingeri vii de cer cu-nviorari, vibrând…

Şi zeul e un mag pe culmea vrerii sfinte...

îi muşcă buza-i de citrin şi-nfinge

o spadă înflorită-n ea, centaurul cyanic

ce calcă-n revărsarea firii printre ziceri

un capăt dintr-un vis, în el îmbălsămat

cu mari plăceri… E-n el, cu Luna-n mariaj…

l- atingerea de mâini, infioraţi, vibrează...

Pe pajişti zburzi în năluciri cu toamna

spre cel mai  larg deşert de Lună în fiori

şi ploaia deasă-şi spală bolta de culori

cum gura mumii de rugina toamnei,

de-i cresc plămâni rotunzi din bronz curat

cu foc din ţarina albită de tăcerea bahnei

la atingerea de ea, vibrând înfiorat…

Şi ceru-n râu îngheaţă negura din taine,

vâlceaua sângerând-o în crepuscul…, grele,

de slava nopţii,  scuturate-n mare,

cu aripi mari de fluturi, argintate stele…

lumina lor vuieşte-n liniştire plaiul

cu urlete de lupi, în revărsări de toamnă

l -atingeri de cuvinte şi vibrează-n ele …

Pe  patul vostru-n rug vă stăpânesc blesteme

şi-n rătăciri de valuri, tânguiri rebele...

în cârduri desenate pe azur se-nalţă  în mister

sub bucla munţilor cromaţi, cocorii -

se dezgolesc de nori însinguraţi, se pierd -

în rostul crezului de-a ajunge zei pe zare...

tu... îţi stingi cu lacrima fiorii focului atingerii de cer…

G.A.S.

Literatura, " Eminescu espero", Gheorghe Apetroae, Sibiu

“LUCEAFĂRUL  ESPERO”.
  Italienii şi, în mod special, locuitorii din Roma ştiu că dezvoltarea lor economică şi culturală în perioada antică, cu evidentă perpetuare în zilele noastre,  a fost posibilă, în principal, prin exploatarea şi valorificarea resurselor aparţinătoare Daciei noastre, ale acelui mare stat şi ale acelui mare popor  din a cărui genealogie s-ar trage - tot mai mult se atestă astăzi, pe baza unor vestigii explorate şi din documente istorice- şi romanii, chiar şi spaniolii şi francezii şi germanii, din paternitatea gintică a acestui mare popor, şi nu invers...!  Aşadar, la Roma şi , de ce nu, în toată  Italia noi  mergem  cu bucurie pentru a ne revedea cu fraţii nostri, să le admirăm averile dăruite- să nu spunem jefuite- din agoniseala părinţilor nostri comuni, geto-dacii, ca să ne nutrim şi acolo din acelaş graal spiritual, din baladescul mioriţei . De aceea, ţările noastre nu pot fi decât surori adevărate!!!  De aceea, la Roma şi în toată Italia, românii merg să-şi vadă fraţii , să le admire trecutul, muncesc aici şi se simt ca acasă. între ei, cum, de alt fel, şi italienii care vin în România, se simt aici ca în ţara lor... Suntem, aşadar, convinşi că recitalul de poezie care va fi ţinut de poetul Geo Vasile în limba română şi în limba italiană în ziua de miercuri, 9 septembrie 2015, în Sala de conferințe (Piazza José de San Martin, nr. 1) va fi urmărit de italieni şi de români, deopotrivă... Împreună  vor declama pentru ginta latină din lirica genuină bucolică, alături de distinsul poet Geo Vasile, cu versurile de aur din balada "Mioriţa" şi din marea poezie a marelui poet Eminescu . Acesta, al nostru fiind, poate fi şi al fraţilor nostril italieni şi al întregii latinităţi, iar poeţii, precum  Lucan,  Seneca, Aristo, Berni, sau Campana, sau Carducci, sau Petrarca, sau Dante, sau Leopardi, sau Montali, sau Ungaretti, sau Quasimodo, sau ...,  ai lor fiind, pot fi foarte bine şi ai noştri!!! Carmen Patriae! Lus inamorato di lingva gloriosa! Fidem quaerens intellectum!   Dr. ing. Gheorghe Apetroae, Sibiu.  
 

EL, EMINESCU

Gheorghe Apetroae, Sibiu

Fruntea- boltă peste veacuri

o înclină visător,

să-şi revadă-n codri, lacul,

strălucirea în izvor...

pe azure văi de cuget,

cu ochi negri lin coboară

El, Luceafăr al iubirii,

printre nuferi să răsară

când pe harfele de unde

stele cad şi se aprind

orgi selenice pe lucii,

valuri risipte-n grind...

cu Luna se plimbă-n trestii,

iar din cornu-i de argint

îşi desfată nemurirea,

dă tăcerii dor şi gând..!

Teii, încărcaţi de floare,

ning miresme de amor,

El... luceşte-n rostul lumii

spre trecut şi viitor…

Din grădinile de aur,

...El - ecouri între clipe -,

îi culege Lunei crini

să-i păstreze-n templul firii

candelabre de rubin...

arc de cer e-n El, lumina

celei mai pure lumini...

Gheorghe Apetroae, Sibiu

Revista „Foaia Poporului” - ASTRA, nr. 6, ianuarie, 1993

 

 

 

 

 

 

 

Literatura, "Luceafărul espero", Gheorghe Apetroae, Sibiu

Gheorghe Apetroae

 "LUCEAFĂRUL ESPERO”.

    Italienii şi, în mod special, locuitorii din Roma ştiu că dezvoltarea lor economică şi culturală în perioada antică, cu evidentă perpetuare în zilele noastre,  a fost posibilă, în principal, prin exploatarea şi valorificarea resurselor aparţinătoare Daciei noastre, ale acelui mare stat şi ale acelui mare popor  din a cărui genealogie s-ar trage - tot mai mult se atestă astăzi, pe baza unor vestigii explorate şi documente istorice- chiar romanii , mai bine spus, italicii, chiar şi spaniolii şi francezii şi germanii, din paternitatea gintică a acestui mare popor, şi nu invers!  Aşadar, la Roma şi , de ce nu, în toată  Italia noi  mergem  cu bucurie pentru a ne vedea cu fraţii nostri, a le admirăm averile dăruite- să nu spunem jefuite- din agoniseala părinţilor nostri comuni, geto-dacii, ca să ne nutrim şi acolo din acelaş graal spiritual, din baladescul mioriţei . De aceea, ţările noastre nu pot fi decât surori adevărate!!!  De aceea, la Roma şi în toată Italia, românii merg să-şi vadă fraţii , să le admire trecutul, muncesc aici şi se simt ca acasă între ei, cum, de alt fel, şi italienii care vin în România şi se simt aici ca în ţara lor... Suntem, aşadar, convinşi că recitalul de poezie care va fi ţinut de poetul Geo Vasile în limba română şi în limba italiană, în ziua de miercuri, 9 septembrie 2015, în Sala de conferințe (Piazza José de San Martin, nr. 1), va fi urmărit de italieni şi de români, deopotrivă... Împreună  vor declama pentru ginta latină din lirica genuină bucolică, alături de distinsul poet Geo Vasile, cu versurile de aur din balada "Mioriţa" şi din marea poezie a marelui poet Eminescu . Acesta, al nostru fiind, poate fi şi al fraţilor nostri italieni şi al întregii latinităţi, iar poeţii, precum  Lucan,  Seneca, Aristo, Berni, sau Campana, sau Carducci, sau Petrarca, sau Dante, sau Leopardi, sau Montali, sau Ungaretti, sau Quasimodo, sau ...,  ai lor fiind, pot fi foarte bine şi ai noştri!!! Carmen Patriae! Lus inamorato di lingua gloriosa! Fidem quaerens intellectum!   Dr. ing. Gheorghe Apetroae, Sibiu.  

Citește mai mult (22 de rânduri)

Literatura, Abundenţă, Gheorghe Apetroae Dela Boroaia

 

 ABUNDENŢĂ MATERNĂ

Gheorghe Apetroae Dela Boroaia

Primele adânciri ale poemului cu semne materne

odrăzlesc în pomul- copil, cu creșteri solare

cunoaşterea pură și, din ea, se însuflețeste

îmbrăţişarea copilului cu colier de lumină...! 

*

Da! Sorii își lăsă în cântec dorinţa iubirii,

zborul culorilor fluide și brațele materne 

ţin copilul în sufletul solar al mamei în libertate:

           în sânul ţarinei năbuiesc parfumuri din roze...!

*

Mâinile mamei, împreună, se spală cu norii 

cei naufragiați în sânul ţarinei, năbuind în roze...

Printre degete de copil curg râuri de lanuri- 

gândul mamei inundă cu magii şi incantaţii...

             *

Da! Ciorchinii cerului slobozesc sfinte licori-

            fiorii materni sorbiţi de prunc- rouă maternă...-  

sunt ambroziile sorbite de el din amfore stelare:

gândul curat matern în mugurii ei abundă...!

G.A.S.

 

Literatura, Amurg aluniu, gheorghe Apetroae, Sibiu

 

AMURG  ALUNIU

gheorghe apetroae, sibiu

Trezit de dangăte rebele

prin faţa tronului ceresc

ţi-e  trecerea o depăşire
            cu patimi..., reaprins de roze,

tăcerile le vinzi cu rest...

 

semănător în sol veneric,

arzi  rugu-n  violet  al  firii -
izvod de muguri în iubire:
galanthe crise…, pe amurg

le colorezi în verzi poeme...

 

ţi-e glasul colorat de vrere
şi cânţi, ca să- ţi dezmierzi
trecutul, copilăria-n cer, urâtul ...
în alb, văzduhul unor stele-
de anemone, ne-nceputuri -
plăceri de rod, i le restitui,
ei, în buchete de nelinişti… 

damnat, într-un altar cu legi
în insomnii prelungi împarţi
din crinii voluptoşi pribegi

resturi din vrere-n necuvinte:

 simiţiri  ce ştii să ţi le-nchini
 la reci icoane de stânci vii
 la care îţi declini prezentul ...

secundele ce-ţi plâng lumini
le arzi în candele pustii,
le-mprăştii umbrele în zâmbet
şi-ţi joci pe ele sufletul
cu   Jupiter, în răzvrătiri,
îi furi, în aluniu, amurgul!...
G.A.S.

 

Literatura, Plâns în zâmbet, gheorghe Apetroae, sibiu

PLÂNS ÎN ZÂMBET

Gheorghe Apetroae Sibiu

Prin luminişuri clare demoni,

iesind din cruci ard asfinţitul

pe vatra -ncinsă-n al tău suflet-

mari candele de ieri se sting - …

din cer cazut, rănit pe- o dungă,

cu-al stelei vis te joci în stâncă

de roz-marin, cât seara-ţi cântă

la zămisliri, cu-alt duh te plimbi!

demonic, în dorinţe-l mângâi,

împădurind cerul cu fluturi,

coline-n anatas, îi semeni

cu vreri nevreri, iubind absurd-

izvor de flacără ţi-e gândul,

cât ştii să-l înfloreşti prin cântec

şi să îi ţeşi brocard cu fire

din jumătăţi -- lumini şi umbre…

Fiori în roi, valsezi pe irişi --

înrourând o boltă-n cimbru-

... orbi zorii în icoane albe

din plânsul tău ascuns în zâmbet!