marți, 26 februarie 2013

Literatura, O zacere-n fiorii dragostei, Gheorghe Apetroae Sibiu

CÂNTECUL LUI CRISTOFOR
gheorghe apetroae sibiu


O ZACERE  ÎN  FIORII DRAGOSTEI

Era El, prinţul abătut acum din larg /
de mări vrăjit, într-un regesc palat,/
pătruns aici cu chip de flăcără-n simţire/
de neagra ne-nţeleasă despărţire,/
de nobila-i iubire , prinţesa de Azore…/

un genovez bogat, ce răsări din fire-i, /
în portul înfloritului Levant , o stea.../
pe mări purtată-n luntrea princiară, /
El, Cristofor, de gândul la Felippa,/
răpus era de zări ce-i lăcrimau iubire…/

Castelu-n marmoră se oglindea pe larg/
în volburata, nesfârşită-n vise, marea,/
iar el zăcea-n fiori , livid pe-alcovul alb,/
cu-obrajii subţi şi alintaţi de Lună…/
înconjurat de sfetnici, în răsfăţ regal.../

Din ochii lor, ei nu-l scăpau… umblau /
ca gândul trist al prinţului, s-abată!…/
înduioşaţi de sufletu-i bolnav de mare,/
răpus de vântul vitregiei princiare/
prin faţa lui se trec cu-o nouă aplecare!../

La capul lui se-opresc în nesfârşite rugi,/
de veghe, ei petrec, slujindu-l fiecare/
pe rând, şi moartea-n căutari i-abat ,/
târcoala ei, sfidând-o ne-ncetat/
stropind în lăcrimări de pleoape siderale,/

cu valul serilor , pe prinţul din Levant…/
G.A.S.

Literatura, Visul din turn, GheorghAopetroae Sibiu



 “ CÂNTECUL LUI CRISTOFOR”
 VISUL DIN TURN
 Hălăduia aici, în turnul de cristal,
cu demonii de braţ
şi o cadână pală stea /
care din zări , castelul îl cuprinse /
şi-aleele de maci, de crini,/
în plânsetul cinabrelor havuze…/

veghea palatul princiar /
şi Sfinxul cel atât de ostenit, /
din port, de relele lui fapte…/
şi marea cu grăbire-n valul ametist,/
boltind palatul cu smaragde.…/


Iar prinţul, în palat  ajuns/
în turn dormea acum adânc,/
visând  la un ales destin, /
în cântec şi de linişti dus /
lângă Felippa… din Azore,/
prinţesa lui de peste mare...

Ea, stea din cer,i- ardea în vis/
peste cuprins, doar pentru el,
cu gânduri bune şi-n vegheri, /
grăia  cu prinţul fericit … /
 
dar visu-n braţe cu Felippa,
urmat de un regesc alai/
în cântecele dimineţii, vai !.../
i-l întrerup cocoşii levantini…. /
Gheorghe Apetroae Sibiu

luni, 25 februarie 2013

Literatura, La castel, Gheorghe Apetroae Sibiu


GHEORGHE  APETROAE   -    CÂNTECUL  LUI  CRISTOFOR” 

 LA  CASTEL
Din port,  cu soarele în braţe
şi cerul  Levantin,  pe umeri
urca El, prinţul  Cristofor,  uimit
de  Luna  ce-i  curta  solia ,
pe  scările-n recif  cuprins
de nerăbdarea de-aş vedea castelul…
Cu aripile-i  brune,  largi,
îl însoţea,  în dans ,  Lilith,
şi-l îndrăgea - n păcat  Ursita…
 În jur , îmbălsămau livezile
de stele şi,  în al lor absint,
cu gândul  fericit mari  rodii,
îi  valsau  dorul de  Felippa
cărări andaluzii,  pe boraciul  mării…
când  neguri  lazurii  stropeau 
pe cerul  adamit turcoazul zării ,
mari  valuri,  năvăleau pe  chei,
falezei deschizându-i axinii  portale,
luminii crise,  vrerea  princiară,
şi-n  franjuri alunii castelul ,
vegheau aici columbele în turle,
pe stei, cuprinsul  nins de roze
visa - n  verduri cu aurite  salbe
şi flăcări inocente dezmierdau,
pe  prinţ cu revărsarea  serii
irizând, sonore  nesfârşite  crome,
ce-nveşmâtau  întreg  Levantul….
În troienirea urnelor de flori,
pe-aleea însorită, princiară,
el îşi privea înspre faleza -naltă,
castelul cris ,  cuprins  de Eros…
Curtenii îi vegheau   palatul
şi-n  mistuirile   de - amor,
pe  Cristofor, cel dus  de sfetnici
în turnul marilor fiori,  
acolo unde  îşi  simţea chemarea
în  dorul  nobilei Felippa,
răspunsu-n  şoapta fiecărui val
din largul  egeean al  mării...

sâmbătă, 23 februarie 2013

Literatura, C\teva reflexii, Gheorghe Apetroae Sibiu


CÂTEVA REFLEXII /

gheorghe apetroae sibiu/

Să-ţi graviteaze-n cerc, o lume, /
o stea în armonii, prin simţ,/
te arunci în mijlocul vâltorii/
te-ntâmpină cu ochi albaştri,/
şi nu-i pretinzi nimic din rest.../

pe -a lei de roze blue - n vis,/
cu al lor balsam - un paradis,/
etern mister al fericirii florii,/
şi-ale luminii deveniri, /
nutreşti vulcanic primăvara .../

Eşti tu-ea, duhul sfânt al razei /
şi-n sustentări spre Trinitate/
în nudul ei te simţi cuprins:/
pezent, trecut şi ne-nceput,/
nemărginit, eternitate... /

De-ţi vrei ieşirea din vâltoare,/
urcând pe unda fericirii, /
magnetice valuri smaragde, /
plăcerea pură a iubirii,/
nu o spera, ci doar atât :/

fii mândru că ai fost, rămâi /
cu libertatea pură - a firii,/
gând viu în jocul plăsmuirii:/
substanţa-câmp a(l) veşniciei..../
Sibiu, 27. 07. 1986

vineri, 8 februarie 2013

Literatura, În meditaţie, la Faust


ÎN MEDITAŢIE, LA FAUST





Pe când lucrai la infinit,/
a cuceri în flăcări cerul, /
în pătimiri şi ispitiri, /
legai de sens, numai poetul.../


De rost sordit în plânsul mut ,/
un rest ce vânturi pe genuni,/
ţi-e crezu-n El ascuns acum ,/
un ne-nceput mânat de vise.../

Când numai din privirea Lui, /
firesc, sensibil la - nceput,/
doar metafizica-i sporeşti: /
gândul aprins cu joc şi cântec../


Pui semne de-ntrebare-n verb,/
cu Luna , de-i ucizi misterul.../
Eşti viaţă-n rază, dor şi înger,/
aprinsul duh din ochii ei .../


Veghezi la umbrele din crug,/
sufoci în stele vreri, iubirea /
şi-n loc de evul nou, preferi/
lumina altor lumi celeste... /

Vinzi adevăr, necunoscutul /
în alte jocuri de cu – vânt; /
Tot de - nceput , pe alt mister /
îl joci nebun cu ne-nceputul !... /

Sibiu, 10.03. 1991

miercuri, 6 februarie 2013

Literatura, Date biografice sumare, Gheorghe Apetroae Sibiu



Date biografice sumare: GHEORGHE APETROAE s-a născut în ziua de 8 iulie 1946 în satul sucevean Boroaia , o localitate cu extindere spaţială în sudul Bucovinei, de la râul Moldova şi până la culmile munţilor Stânişoarei, reşedinţă cu o înfăţişare mai mult urbană a unei comune care are în componenţă 7 sate şi un număr de peste 5000 de locuitori. Vorbind de Boroaia, este aceasta aşa zisa „capitala generalilor”, marele sat sucevean cu tradiţii culturale care, din pleiada de numeroşi şi distinşi intelectuali, a oferit armatei române, aşa cum îi confirma scriitorului, cunoştinţa sa, generalul Siriţean, nu mai puţin de 9 generali . Este Boroaia, de fapt Bouroaia, un loc de legendă, un topos dragoşian ce se pare , în varianta scriitorului, îşi poartă numele încă de la primul descălecat al lui Dragoş (1342 ?)...- De ce? Pentru că aici ,undeva, în vânătoarea princiară de bouri, în gonirea turmei dinspre Ţibleş spre Rodna şi Suhard,tot prin codrii nemărginiţi şi deşi, Dragoş a fost oprit de apele învolburate ale marelui râu , etern aici curgător, turma de bouri lesne trecând în înot apele mari şi învolburate ale râului, iar căţeaua sa de vânătoare Molda, avântată în valurile repezi după turmă, s-a înecat în ele!... De fapt, de aici , îi place să afirme scriitorul, princiarul Dragoş avea să dea acestui mare râu, numele de Moldova, să-şi semnifice stema statului nou înfiinţat cu capul de bour şi numele ţării înflorite de dinastia sa strălucitoare, o ţară de legendă prin frumuseţi şi prin spiritul nobil al locuitorilor, întemeiată de el, cu numele de Moldova, în memoria banalei Molda… Un alt reper topologic presupus şi susţinut de istoricii localităţii Boroaia, acceptat şi de inginerul Vasile Berariu, primarul Boroaiei, ar fi  cel al moşiei boierului Bour, din care aveau să fie împroprirtăriţi răzeşii războinici, dintre care unii veniţi din Maramureş, de peste munţi, în urma presiunilor  austroungare.
    GHEORGHE APETROAE a urmat cursul primar la şcoala nouă din strada Susenilor a satului natal Moişa, şcoală construită de părinţii lui şi de o parte din săteni pe pământul familiei sale. Acesta , spre deosebire de fraţii săi mai mari, nu va mai apuca şcoala ctitorită de mama sa Ilinca şi ţinută mai mulţi ani în casa familiei scriitorului . Acesta urmează cursul gimnazial în Boroaia , având printre profesori o serie întreagă de străluciţi magiştri, dintre care îşi aminteşte cu consideraţie şi gratitudine de profesorii: Teodor Monoranu, la istorie; Vasile Bârzu, la franceză; Leon Boicu, la matematică; Ion Balaban şi domnişara Covataru, la română; Mihai Boleac, la geografie şi muzică; Costache Monoranu, la fizică....
Absolvă liceul „Nicu Gane” din Fălticeni,secţia matematică - reală, în anul 1964. Urmează, în continuare, conjunctural, dar fără a fi avut o pasiune pentru aceasta, şi din care avea să facă o strălucită carieră profesională, cursurile Facultăţii de Agronomie din Iaşi, cursuri pe care le absolvă în anul 1969 cu o specializare, în anul V şi prin proiectul examenului de stat, în hidroamelioraţii. Scriitorul, în acelaşi an, în locul unor propuneri anterioare susţinerii examenului de stat , de a accepta numirea sa ca ataşat de specialitate pe lângă unul din corpurile diplomatice ale României în Vietnamul de Nord, Coreea ori Chenia, condiţionat, în primul rând , de a nu se căsători, acesta eludează propunerea şi se căsătoreşte cu studenta din anul V de la Facultatea de Horticultură din Bucureşti, Ana Seuchea, originară din frumosul Sibiu. După terminarea facultăţii funcţionează pentru început ca inginer proiectant la Oficiul de Fond Funciar, Gospodărirea Apelor şi Îmbunătăţiri Funciare Neamţ. Această instituţie a avut în anul 1969, până în anul 1974, sediul în municipiul Roman, acel oraş patriarhal dar şi ofelian, statornicit istoric între apele Siretului şi Moldovei, la confluenţa celor două mari râuri şi apoi în municipiul Piatra Neamţ, adevărata cetate- perlă citadină de muncă şi de civilizaţie a Moldovei. Între timp, determinat de specificul activităţii sale profesionale, urmează specializarea în organizarea şi sistematizarea teritoriului şi funcţionează la Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Neamţ, ca inginer şef al Atelierului de studii topografice, pedologice şi proiectare în organizarea şi sistematizarea teritoriului . În această perioadă, pe lângă activitatea de studii şi proiectare în organizarea şi sistematizarea teritoriului şi activitatea de cadastru, i se încredinţează de către conducerea politică a judeţului Neamţ, o serie de lucrări hidrotehnice de mare dificultate şi responsabilitate, printre care : înfiinţarea complexului antierozional Borleşti - Neamţ, cu fonduri de investiţii din protecţia fondului funciar; stabilizarea terenurilor alunecate în zona  drumului naţionl Piatra Neamţ-Bălţăteşti - Tg. Neamţ şi a plantaţiei pomicole Bălţăteşti ; sistematizarea limitelor intravilanelor localităţilor nemţene; sistematizarea întregii reţele de comunicaţie de pe raza judeţului Neamţ.
Din motive familiale, regretat  de conducerea administrativă şi politică a judeţului Neamţ, în anul 1975 pleacă cu familia , care număra atunci 4 persoane, în municipiul Sibiu, oraşul natal al soţiei sale. La Sibiu se angajează, împreună cu soţia , la Întreprinderea de Exploatarea Pajiştilor Sibiu, iar din anul 1977, până în anul 1982, funcţionează ca inginer şef de Canton Pastoral – fermier în arealul pastoral al comunelor sibiene din Mărginimea Sibiului: Sălişte, Tilişca ,Poiana Sibiului, Jina şi cel al comunelor din bazinul Secaşului: Miercurea, Apoldu de Jos şi Ludoş. În această perioadă, pe lângă activitatea de exploatare a pajiştilor şi de investiţii în amenajări şi construcţii pastorale în arealul pastoral al acelor frumoase şi înstărite comunităţi sibiene, întreprinde o serie de observaţii şi elaborează o serie de studii floristice staţionale asupra sinchorologiei, sinecologiei, cenotaxonomiei şi sindinamicii tipologiilor bioecosistemice, într-un areal fitotaxonomic reprezentativ care însuma 100 kmp., situat pe forme de relief şi etaje altitudinale diferite, începând din Depresiunea Săliştei (300 m) şi până în etajele alpine ale munţilor Cindrel(1700 m), studii care aveau să stea la baza tezei sale de doctorat în geobotanică pe care avea a o elabora mai târziu. În anul 1982, datorită evidenţei rezultatelor profesionale pozitive, este numit inginerul şef al Consiliului Unic de Stat şi Cooperatist Ocna Sibiului, dar fără a funcţiona efectiv, fiind revocat intenţionat de conducerea judeţului de la acea vreme, pentru a fi numit ca inginer şef al unei alte mari unităţi agricole cooperatiste, de la Ocna Sibiului. Aici va funcţiona ca inginer şef, până în anul 1987 şi este perioada în care îşi va reîncepe activitatea literară, în anul 1983,  prin contactul realizat cu marele scriitor Mircea Ivănescu. Acea activitate literală, începută cu o dinamică întensă în feerism eteric omniscient şi cu valenţe auctoriale evidente i-a fost determinată de înclinaţia  sa spre reflexiile gnomice şi de persistenţa imagistică, de înaltele trăiri adolescentine din perioada gimnaziului şi din perioada liceului de la Fălticeni, cele care aveau să se reducă în Iaşi, mai ales în ultimii ani ai studenţiei şi care instantaneu aveau a se revigora..
     În anul 1987 este numit din nou inginer şef al Consiliului Unic de Stat şi Cooperatist Ocna Sibiului, unde funcţioneazăl până la Revoluţie. După Revoluţia din anul 1989 , îl găsim o perioadă de un an, ca inginer şef la SERVAGROMEC Loamneş, în una din cele mai mari unităţi de mecanizare din cadrul Trustului de mecanizare al judeţului Sibiu, societate care , ca şi celelalte, avea să fie privatizată şi apoi desfiinţată. În această perioada va infiinţa cu statut juridic prima societate comercială agricolă” Sădinca”, în judeţul Sibiu.
    Îcepând din anul 1991 îl găsim , la fel ca la începutul carierii sale profesionale, în organizarea teritoriului şi cadastrul funciar, acolo unde va activa ca inginer consilier şi o perioadă ca şef de serviciu al Oficiului de Cadastru şi Organizarea Teritoriului din judeţul Sibiu. Îl găsim , apoi, în urma unei reforme structurale instituţionale, în corpul inginerilor consilieri superiori din cadrul Oficiului de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, iar în ultimii ani de activitate, după o altă reformă a instituţiei de cadastru, în funcţia de consilier superior senior la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară  a judeţului Sibiu. De remarcat că în perioada în care a activat în domeniul cadastrului şi organizării teritoriului urmează şi absolvă şi alte specializări universitare, printre care : cursul de specializare în geodezie, cadastru şi cartografie, pe perioada a trei semestre universitare,  în cadrul Facultăţii de Geodezie de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti;  cursul Departamentului didactic universitar, cu perioada de un an, în cadrul Universităţii " Lucian Blaga" din Sibiu;  cursul postuniversitar imobiliar, cu durata de un an, în construcţii şi Finanţe, din Cluj- Napoca ;  cursul postuniversitar de evaluări pedologice şi funciare din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole Bucureşti ... Tot în acesată perioadă , 1986-1999, Gheorghe Apetroae  îşi finalizează studiile de tipologie floristică în arealul geografic „Valea Tilişcuţei- Valea Orlatului”, judeţul Sibiu, începute cu mulţi ani în urmă, îşi pregăteşte doctoratul sub coordonarea prestigiosului pratolog român, prof. univ. dr. Paul Burcea de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinareă din Bucureşti, membru al ASAS, cu o teză în domeniul geobotanicii şi în anul 2000 îşi susţine teza, obţinând titlul academic de doctor în ştinţe agricole şi silvice, domeniul Agronomie. În paralel cu activitatea de bază , aceea de inginer consilier în topografie şi  cadastru, funcţionează ca lector universitar doctor la secţia de cadastru a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unde predă studenţilor cursurile universitare: sistemul informational integrat de cadastru şi publicitate imobiliară; sistemele informaţionale integrate în cadastrul imobiliar şi edilitar, cadastrul apelor, cadastrul agricol şi forestier, cadastrul minier , cadastrul căilor de comunicaţie şi cursul de management al lucrărilor de topografie , geodezie, fotogrametrie şi teledetecţie satelitară. Îl mai găsim , în aceeaşi perioadă , expert tehnic judiciar la Ministerul Justiţiei în specializările agricultură, amenajări funciare, topografie , geodezie şi cadastru,cât şi expert evaluator imobiliar guvernamental şi evaluator funciar agreat de Ministerul Agriculturii şi de Ministerul Mediului.. Cariera sa profesională i-a fost completată , înainte de anul 1989 , cu preocupări politice şi sociale , printre care cea de lider de tineret, membru al Comitetului municipal Roman al U.T.C., membru al Comitetului Judeţean Neamţ al U.T.C., lider de sindicat şi de partid în instituţiile de studii şi proiectare şi în unităţile de producţie în care a funcţionat până la revoluţie

          A urmat şi a fnalizat în aceeaşi perioadă, cu toate orientările şi deschiderele sale spre doctrinele filosofice contemporane de dreapta, cursurile Universităţii de Marxism.
       Prin activitatea şi competenţele profesionale apreciate şi prin înclinaţiile sale literare , cunoscute de mediile intelectuale din Sibiu , este stimat şi respectat de conducerea judeţului de la acea vreme, Nicu Ceauşescu, fiindu-i unul dintre cei care aveau să-l admire pentru competenţele  tehnice şi pentru deschiderile intelectuale .

         După anul 1989, îmbrăţişând ideologia de dreapta a partidelor europene şi a partidelor istorice româneşti, activează în conducerea naţională a Partidului Naţional Democrat Creştin şi candidează de mai multe ori la Parlamentul României.
       Ca lider judeţean şi membru al Consiliului Naţional al Partidului Naţional Democrat Creştin, obţine mandatul de consilier judeţean de Sibiu în legislatura 1996-2000.

       În anul 2000 candidează , neeligibil, la funcţia de primar al municipiului Sibiu, iar în legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004 candidează la Parlamentul României, din partea Partidului Naţional Democrat Creştin şi din partea Partidului Unităţii Naţionale din România.

       Din anul 2004 , se retrage definitiv din activitatea politică.
Cu privire la domiciliul scriitorului în Sibiu, de la prima prezenţă în municipiul Sibiu,anul 1975, acesta domiciliază câţiva ani pe bulevardul central al Sibiului, Vasile Milea, într-un apartament obţinut prin schimb cu cel pe care îl deţinuse în municipiul Piatra Neamţ. Se mută, după un timp, în str. Liviu Rebreanu, la nr. 11 ,cu familia care număra 6 persoane, cu cei 4 copii, toţi băieţi, într-un apartament aparţinător părinţilor şi donat de aceştea soţiei sale, cumpărând şi părţile cuvenite fraţilor soţiei.
       Dacă vorbim de copiii scriitorului, aceştea sunt: 1.George Mihail, matematician şi cercetător ştiinţific atestat în fizică nucleară, specialist în studiul câmpurilor electromagnetice extraparticulare; 2. Ştefan- Ioan, absolvent al facultăţilor de limbi străine-engleză-franceză şi al facultăţii de biblioteconomie, bibliotecar la Biblioteca Centrală ASTRA din Sibiu, de la care îl are pe nepotul Andrei- Ştefan; 3. Florin-Teodor, absolvent al Facultăţii de matematică şi al masteratelor de informatică şi de inginerie şi 4.  Daniel- Emilian , absolvent al facultăţii de Matematică din Sibiu, şef de promoţie şi absolvent al masteratului de inginerie.
     Activitatea literară: prima încercare literară a scriitorului a fost în versuri, în anul 1959; Are o activitate literară susţinută în perioada liceului „Nicu Gane” din Fălticeni( 1961 - 1964), apreciată de profesorii de literatura română Olga Ilişescu şi Ion Homescu dar şi de unii dintre colegi, unii, privindu-l cu reţinere, alţii, privindu-l cu multă admiraţie pentru preocupările sale în creaţia literară şi pentru conceptualizările filosofice originale asupra operelor literare, provocat fiind de profesorii săi de literatură, în analizele literare. Îl remarcă şi îl apreciază , în special, profesorii de literatura română Olga Ilişescu şi Ion Homescu, profesorul Constantin Ilioaia , directorul liceului" Nicu Gane" şi profesoara de matematică Olga Cosma, cea care avea să fie mai mulţi ani directoarea liceului „Nicu Gane”.
         Desfăşoară o activitate literară redusă în ultima parte a perioadei anilor de facultate de la Iaşi (1967 - 1969), determinată şi de profilul facultaţii , agricultură şi i se părea că va abandona definitiv activitatea literară. În anul 1967, totuşi, îşi grupează o serie de texte în volumul rămas până acum în manuscris , intitulat „ Fulgerând tăcerea „. Îşi întrerupe activitatea literară în perioada 1969 – 1983 , perioadă în care funcţionează ca inginer proiectant în hidroamelioraţii , în organizarea şi sistematizarea teritoriului , în cadastrul general din instituţia de cadastru din raza administrativă a judeţului Neamţ , cât şi în perioada în care funcţionează în producţia şi investiţiile din agricultuiră judeţului Sibiu, în prima parte a acestei perioade, respectiv ca inginer şef la mari unităţi de producţie, inginr şef de CUASC , şef de seviciu şi inginer consilier la instituţiile de proiectare şi de investiţii funciare din judeţul Sibiu;
    - În anul 1984 îşi reia efectiv activitatea literară , în urma contactului cu scriitorul naţional MIRCEA IVĂNESCU , venit de curând în Sibiu, în oraşul în care Gheorghe Apetroae locuia cu familia şi muncea aici încă din anul 1975, Contactul a fost intermediat de economistul şi omul de cultură Ioan Meţiu, originar din Sălişte, cel care activa atunci în administraţia revistei literare „Transilvania”.  Încurajat de mentorul său, scriitorul Mircea Ivănescu , apreciat de şeful paginii literare a ziarului „Tribuna”, regretatul redactor literar al "Tribunei Sibiului" şi director al cotidianului „RADICAL” ,Traian Suciu, admirat de publicistul şi scriitorul Radu Selejan, Gheorghe Apetroae  este confirmat de  Ion Mircea, acest rege al metaforei şi preşedinte al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România , subliniind în una din şedinţele Cenaclului literar „Euphorion” faptul că  „ viaţa literară a Sibiului nu poate fi concepută fără prezenţa scriitorului şi criticului literar filosof Gheorghe Apetroae, iar scriitura sa  îşi va păstra valorea  şi peste secole…”.  Scriitorul frecventează cercurile literare de la Sibiu, activând, în perioada 1985 – 1996, ca membru al cenaclurilor literare: „ Lumina „ ; ” Vladimir Munteanu” şi cu o serie de participări la activitatea cenaclului revistei „ EUPHORION”. În aceeaşi perioadă , 1985-1996, participă la mai multe concursuri naţionale de creaţie literară cu poeme şi eseuri filosofice şi are o activitate publicistică remarcabilă. Poartă, de asemenea, corespondenţe cu un număr însemnat de reviste literare , dintre care amintim : „Luceafărul”, „ România literară”, „Tribuna” , „Transilvania”, „Foaia Poporului", din Sibiu, „ Interferenţe literare „, din Fălticeni, „ Convorbiri literare” , „Familia” „ ASTRA „, din Braşov ,scrieirile sale  fiind abordate, de multe ori, de unii critici neînvăţaţi cu prezenţa lui Gheorghe Apetroae în eşaloanele literare, cu o doză de sarcasm în receptare şi interpretare, acuzat fiind de preţiozitate şi  de subiectivism. Acest aspect se va observa din critica dură asupra poemelor sale realizată în paginile unor reviste de către Ana Blandiana, Vasile Dâncu, Ion Mureşan ş.a.; Unele scrieri , poezie şi eseu, îi sunt prezentate critic favorabil în revistele Luceafărul, de Gabriela Negreanu , în Convorbiri literare, de Daniel Dumitriu, în ASTRA, de Laurenţiu Ulici ş.a... Este criticat literar în versuri , în mai multe poeme apărute în revista literară „Tribuna” din Cluj, prin anii 1987-1988, dar fără nominalizare!?!?  de scriitorul clujean Ion Mureşan.
              Eugen Barbu va reproduce una dintre aceste critici în versuri , în revista „Săptămâna” de la acea dată. La critica acestora , Gheorghe Apetroae le răspunde cu poemul „Iubit de Pollux”. Redactorii de la Tribuna din Cluj, cu o maliţie vădită, încerca să deturneze destinatarul poemului „Iubit de Pollux”, în sarcina lui Mircea Ivănescu, ca fiind adresat de Gheorghe Apetroae , acestuia... Vor face acest lucru  vădit, cu scopul de a-i altera relaţia bună cu marele scriitor Mircea Ivănescu. Nu se lasă nici învins, nici descurajat şi va realiza şi înregistra, în perioada imediat următoare, în contactul său cu cercurile literare din Sibiu şi cu mediul social şi politic în care era profund implicat, un succes evident, prin publicarea în presa de la acea vreme de articole politice, zeci de cronici literare , zeci de articole despre evenementele culturale sibiene şi naţionale , zeci de articole stiinţifice în revistele de specialitate şi în ziarele de la acea vreme.
      În anul 1989 este apreciat pentru eseistica sa în receptarea poeziei contemporane, cu tentă profund filosofică,  în paginile revistei literare „ASTRA „ din Braşov, de criticul Laurenţiu Ulici, şi pentru care va primi o menţiune.

          Animat de idealuri culturale şi naţionale , încă de la început, din anul 1990, de la reînfiinţarea ASTREI, va deveni unul dintre primii membri fondatori ai Asociaţiunii „ASTRA” şi ai Fundaţiei culturale „LUCIAN BLAGA „ din Sebeş- Alba, va deveni membru şi membru al comitetului coordonator al Societăţii Culturale Naţionale „Avram Iancu” şi al Societăţii culturale „PROBASARABIA şi BUCOVINA” ş.a...
       În cadrul ASTREI, este unul dintre primii iniţiatori ai ASOCOAŢIUNII rediviva , membru fondator al acesteia. Gheorghe Apetroae este acel  membru iniţiator al ASTREI care în redactarea noului Statut al ASOCIAŢIUNII va interveni pentru înscrierea în statut a principiului continuităţii activităţii culturale şi spirituale a ASTREI şi după anul 1948, justificând că ASOCIAŢIUNEA şi-a continuat activitatea în cadrul cercurilor intelectuale transilvănene, Muzeului Astrei şi Bibliotecii ASTRA şi a rămas vie şi nobilă în conştiinţa şi spiritul înregului popor român din întreaga sa spaţialitate .
       Este publicistul care va scrie zeci de articole despre activitatea ASTREI şi va organiza o serie de colocvii cultural sociologice, declarându-le ca, având loc sub egida ASTREI.
       În anul 1998, când se punea problema strămutării revistei literare "Transilvania" la Bucureşti, Gheorghe Apetroae, în calitatea sa de consilier judeţean de Sibiu, va interveni în presă şi în Consiliul Judeţean şi va bloca, împreună cu alţi consileri judeţeni, strămutarea revistei, a acestui nobil referenţial de cultură transilvană  şi de unitate naţională, aparţinător ASTREI . Cu calitatea sa de consilier, ia o atitudine tranşantă în Consiliul Judeţean, impiedecând, prin însuşirea discursului său în această materie şi de ceilalţi consilieri, transferul revistei literare „Transilvania” de la Sibiu la Bucureşti fiind oprit. Va lua şi alte numeroase atitudini tranşante, exprimate în presa postrevoluţionară, în conservarea tradiţionalismului cultural transilvănean şi pentru blocarea înstrăinării unor curente, medii spirituale şi edificii culturale transilvănene din Sibiu, toate aceste manifestări ale scriitorului, fiind relevate în presa sibiană a momentului, iar ASOCIAŢIUNEA îi va recunoaşte contribuţia şi îi va conferi mai multe diplome şi distincţii.
       În aceeaşi perioadă , ca vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din România şi ca membru al Comitetului de Conducere al Corpului Agronomic Naţional Român, publică zeci de articole ştiinţifice şi profesionale în reviste de specialitate, concomitent cu organizarea a trei simpozioane naţionale cu locaţiile acestora la Sibiu în cercetarea ştiinţifică agricolă şi biotehnologică , cu participarea celor mai prestigioase cadre din institutele de cercetare agricolă şi din universităţile agronomice şi de medicină veterinară din România .
       Tot în aceeaşi perioadă îl vom găsi preocupat de organizarea şi coordonarea cu succes a 5 ediţii de colocvii cultural – sociologice , la Sibiu, inclusiv cu prezentarea de referate şi prelegeri despre unele aspecte fenomenologice , despre raţionalism , existenţialism , neopozitivism, personalism , structuralism ş.a., cu participarea celor mai valoroase cadre universitare din Sibiu, una dintre ediţii, având loc chiar sub patronajul academicianului filosof Alexandru Surdu, directorul Institutului de Filozofie al  Academiei Române. Scriitorul . Acesta îi va aminti, printre cei care l-au înţeles şi sprijinit în succesul acestor colocvii academice, pe o serie de personalităţi  culturale sibiene, printre care:: scriitorul – profesor universitar filolog dr. Dumitru Chioaru; criticul literar , prof. de filosofie, dr. Ion Dur - decanul Facultăţii de Jurnalistică şi Filosofie din Sibiu; profesorul univ., doctor în filozofie, Alexandru Hudiţean, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; scriitorul Mircea Ivănescu; prof. univ . dr. Matei Pamfil, decanul Facultăţii de Litere şi Arte, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; Prof, univ.dr. d. h. causa Victor Grecu, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; prof.univ. dr. Ilie Guţan , Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; conf. Univ. filolog dr. Anca Sârghie, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; prof. univ. dr. Ilie Moldovan, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu; prof. univ. dr. Aurel Pavel, prodecanul Facultăţii de Teologie din Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu , prof. univ. filolog dr. Ioan Mariş , de la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii din Sibiu; prof. univ. dr. Ana Selejan, scriitor; Lector univ.dr. Clementina Mihăilescu, catedra de limba engleză, Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu ; reporterul de televiziune drd. Florin Oancea, scriitor; Dr. Mihai Posada, scriitor şi redactor la Tribuna Sibiului; redactorul şef al "Tribunei Sibiului" Mircea Biţu; mult regretatul Aurel Cioran, fratele filosofului Emil Cioran, prieten al scriitorului, ş.a

 Pe lângă activitatea sa în societăţile culturale şi în cadrul Cenaclurilor literare sibiene, Gheorghe Apetroae este membru fondator al Fundaţiei de Filosofie” Lucian Blaga” din Sebeş , membru al Ligii Scriitorilor din Rom\nia şi membru activ al Reţelei Literare.
Aprecieri, premii şi menţiuni obţinute pentru activitatea sa literar-eseistică:.
- Premiul naţional pentru exegetică - concursul literar naţional „Radu Selejan”, locul I , cu diplomă...
- Menţiune pentru poezie patriotică - la concursull literar naţional , organizat de Direcţia pentru Cultură, Culte..... Alba,
- Diplomă de recunoştinţă din partea  Aşezământului cultural „Ţara Bârsei” Braşov, pentru participarea la concursul literar „ Carmen patriae”, în anul 2002; - -
- Menţiune pentru critica literară la concursul naţional de receptare a poeziei contemporane, organizat de revista ASTRA din Braşov în perioada 1986 - 1989 , prezidat de Laurenţiu Ulici şi acordată de acesta ....
Volume publicate:
- Volumul de versuri şi eseuri „ Despre neînceput” , editura Hermann , anul 1992;
- Volumul de versuri-eseuri „Depăşirea trecerii” , editura FIAT LUX din Bucureşti , în anul 2000;
- Volumul de versuri bilingv „Dimineaţa serii” , editura ADEPRINT , în anul 2007;
- Volumul de versuri bilingv „Spirale în imagini”, editura ADEPRINT Sibiu, 2009;
- Volumul colectiv „ Opera lui Radu Selejan în interpretări critice”, Editura Universităţii Lucian Blaga , Sibiu, în anul 2007.
Volume în pregătire editorială:
-Volumul de versuri intitulat „ GREUTATEA SÂNGELUI” sau „ FULGERÂND TĂCEREA”, cu ciclurile: Revederea din zori , Cântecul lui Cristofor, Temple în flăcări;
- Volumul de versuri  şi eseuri, intitulat " SIMFONII CU TRANDAFIRI ALBAŞTRI" , cu ciclurile : Zboruri în abis , Dor de veşnicii ; Sonata astrelor şi Elegii în imagini, precum şi
-Volumul de eseuri filosofice „TIPOLOGIA ENERGIILOR CULTURALE”, volume pregătite pentru editură şi apariţie pentru anii 2014--2015 .
Alte volume , în pregătire editorială:
-Volumul de versuri intitulat „ Îmblânzirea zeilor”;
-Volumul de versuri intitulat „Clopote cântând veşnicia neamului”; - -
- Volumul de versuri intitulat „Dăltuind destine”;
-Volumul de versuri intitulat „Petrecerea dedincolo .

Sibiu, 23.12. 2014.
Posted by Gheorghe Apetroae - Sibiu, Literatura, Date biografice sumare.

vineri, 1 februarie 2013

Literatura, Lui Leonida Lari, G.A.S.

LEONIDA LARI, Gheorghe Apetroae - SIBIU

RECVIEM





N-ai fost o oarecare,
fiinţă din eter …
ai fost o stea moldavă
şi-ai strălucit pe cer
comoară de iubire...
azi flacără-n Eden...

Nimicul te re-cheamă
la lumea dinspre ieri,
pe un ocean de umbre,
lumina-ti, spre alt ţărm …

Din capătul puterii,
vin nori , neant şi frig
ce - ti poartă groaza morţii
în cei ce te-au iubit
şi-n mările de lacrimi
pe cer, la asfinţit …

Durerea despărţirii
şi ultimul sărut
ţi-aducă nemurirea
din somnul tău profund ...
o lume dinspre ieri -
te poarte in lumina
albastrelor cărări …

Neliniştea speranţei
ţi-o ştim şi-acum în trup -
trecut spre groapa rece
deschisă si-n Cu-vânt
de un vânt ce-ţi duce dorul
de ţară, la al ei pământ!....


De cruci , nedespărţiţi,
vom sta să te-mplinim...
În raza stelei tale,
din zodii îţi venim,
să te găsim în cerul
misterelor de-acum
şi-n glasu-ţi de Unire,
celestă în genuni !...


Ca-n sorţii lumii tale,
fiinţă  din eter,
stelă luminoasă,
scump briliant de cer,
maternei Basarabii,
să-i străluceşti etern! …


Sibiu, 13 decembrie, 2011