“LUCEAFĂRUL ESPERO”.
Italienii şi, în mod special, locuitorii din Roma ştiu că dezvoltarea lor economică şi culturală în perioada antică, cu evidentă perpetuare în zilele noastre, a fost posibilă, în principal, prin exploatarea şi valorificarea resurselor aparţinătoare Daciei noastre, ale acelui mare stat şi ale acelui mare popor din a cărui genealogie s-ar trage - tot mai mult se atestă astăzi, pe baza unor vestigii explorate şi din documente istorice- şi romanii, chiar şi spaniolii şi francezii şi germanii, din paternitatea gintică a acestui mare popor, şi nu invers...! Aşadar, la Roma şi , de ce nu, în toată Italia noi mergem cu bucurie pentru a ne revedea cu fraţii nostri, să le admirăm averile dăruite- să nu spunem jefuite- din agoniseala părinţilor nostri comuni, geto-dacii, ca să ne nutrim şi acolo din acelaş graal spiritual, din baladescul mioriţei . De aceea, ţările noastre nu pot fi decât surori adevărate!!! De aceea, la Roma şi în toată Italia, românii merg să-şi vadă fraţii , să le admire trecutul, muncesc aici şi se simt ca acasă. între ei, cum, de alt fel, şi italienii care vin în România, se simt aici ca în ţara lor... Suntem, aşadar, convinşi că recitalul de poezie care va fi ţinut de poetul Geo Vasile în limba română şi în limba italiană în ziua de miercuri, 9 septembrie 2015, în Sala de conferințe (Piazza José de San Martin, nr. 1) va fi urmărit de italieni şi de români, deopotrivă... Împreună vor declama pentru ginta latină din lirica genuină bucolică, alături de distinsul poet Geo Vasile, cu versurile de aur din balada "Mioriţa" şi din marea poezie a marelui poet Eminescu . Acesta, al nostru fiind, poate fi şi al fraţilor nostril italieni şi al întregii latinităţi, iar poeţii, precum Lucan, Seneca, Aristo, Berni, sau Campana, sau Carducci, sau Petrarca, sau Dante, sau Leopardi, sau Montali, sau Ungaretti, sau Quasimodo, sau ..., ai lor fiind, pot fi foarte bine şi ai noştri!!! Carmen Patriae! Lus inamorato di lingva gloriosa! Fidem quaerens intellectum! Dr. ing. Gheorghe Apetroae, Sibiu.
Italienii şi, în mod special, locuitorii din Roma ştiu că dezvoltarea lor economică şi culturală în perioada antică, cu evidentă perpetuare în zilele noastre, a fost posibilă, în principal, prin exploatarea şi valorificarea resurselor aparţinătoare Daciei noastre, ale acelui mare stat şi ale acelui mare popor din a cărui genealogie s-ar trage - tot mai mult se atestă astăzi, pe baza unor vestigii explorate şi din documente istorice- şi romanii, chiar şi spaniolii şi francezii şi germanii, din paternitatea gintică a acestui mare popor, şi nu invers...! Aşadar, la Roma şi , de ce nu, în toată Italia noi mergem cu bucurie pentru a ne revedea cu fraţii nostri, să le admirăm averile dăruite- să nu spunem jefuite- din agoniseala părinţilor nostri comuni, geto-dacii, ca să ne nutrim şi acolo din acelaş graal spiritual, din baladescul mioriţei . De aceea, ţările noastre nu pot fi decât surori adevărate!!! De aceea, la Roma şi în toată Italia, românii merg să-şi vadă fraţii , să le admire trecutul, muncesc aici şi se simt ca acasă. între ei, cum, de alt fel, şi italienii care vin în România, se simt aici ca în ţara lor... Suntem, aşadar, convinşi că recitalul de poezie care va fi ţinut de poetul Geo Vasile în limba română şi în limba italiană în ziua de miercuri, 9 septembrie 2015, în Sala de conferințe (Piazza José de San Martin, nr. 1) va fi urmărit de italieni şi de români, deopotrivă... Împreună vor declama pentru ginta latină din lirica genuină bucolică, alături de distinsul poet Geo Vasile, cu versurile de aur din balada "Mioriţa" şi din marea poezie a marelui poet Eminescu . Acesta, al nostru fiind, poate fi şi al fraţilor nostril italieni şi al întregii latinităţi, iar poeţii, precum Lucan, Seneca, Aristo, Berni, sau Campana, sau Carducci, sau Petrarca, sau Dante, sau Leopardi, sau Montali, sau Ungaretti, sau Quasimodo, sau ..., ai lor fiind, pot fi foarte bine şi ai noştri!!! Carmen Patriae! Lus inamorato di lingva gloriosa! Fidem quaerens intellectum! Dr. ing. Gheorghe Apetroae, Sibiu.
EL, EMINESCU
Gheorghe Apetroae, Sibiu
Fruntea- boltă peste veacuri
o înclină visător,
să-şi revadă-n codri, lacul,
strălucirea în izvor...
pe azure văi de cuget,
cu ochi negri lin coboară
El, Luceafăr al iubirii,
printre nuferi să răsară
când pe harfele de unde
stele cad şi se aprind
orgi selenice pe lucii,
valuri risipte-n grind...
cu Luna se plimbă-n trestii,
iar din cornu-i de argint
îşi desfată nemurirea,
dă tăcerii dor şi gând..!
Teii, încărcaţi de floare,
ning miresme de amor,
El... luceşte-n rostul lumii
spre trecut şi viitor…
Din grădinile de aur,
...El - ecouri între clipe -,
îi culege Lunei crini
să-i păstreze-n templul firii
candelabre de rubin...
arc de cer e-n El, lumina
celei mai pure lumini...
Gheorghe Apetroae, Sibiu
Revista „Foaia Poporului” - ASTRA, nr. 6, ianuarie, 1993
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu