Literatura "cu teammă", de Dominique Iordache, Gheorghe Apetroae ,Sibiu

 

Despre demonic şi geniul creator al omului....Poemul lui Dominique Iordache , intitulat " cu teamă"    se constituie un exerciţiu de referenţiere a  negării interiorului de către mediul exterior printr-o psihopozitivare voliţională involută a monadelor spirituale, spre a îndepărta angoasa şi armoniza, astfel, existenţa, compensându-şi cu soluţia resemnării, idealul formalizărilor sublime, aici stilizate în cuvinte, reconfigurându-şi , astfel, esenţa identităţii, spre o desăvârşire  etică şi estetică a entităţii , oricăre ar fi finalitatea teorică în ecuaţia actului de creaţie ... Resemnarea , substituind teama, se impune psihic ca o necesitate  organică cauzală, fiind acel principiu psihic, termen potent din ecuaţia existenţial - umana interpus şi transpus în matrice,  daimon egalizator al stării libide pe care şi-l administreză persoana, atunci când nu-şi  poate exiba fobiile,  când nu poate ieşi sau nu- şi poate extrage negaţiile din sine!… Lipsa de iubire simţită poate fi şi o sechelă a dezordinii cosmice  resimţită ca transcendenă  în personna!.... Când teama generează   starea de veghe permanentă a entivului şi îi poate crea chiar şi accente nevrotice, resemnarea este ieşirea din teamă, din starea duală  şi cufundarea conştiinţei în universalitate!… Felicitări pentru expunerea transfigurată în poem a unei astfel de teme, atât de frecventă  în ecuaţia condiţiei umane!… Gheorghe Apetroae, Sibiu