marți, 12 ianuarie 2016

Literatura, Metafizica eonului

METAFIZICA  EONULUI
THE   METAPHYSICS  OF  THE  EON
 
În adâncul lor căzuţi, cauţi,
tulburat de imagini rupestre,
şi obosit de zborul lor lung,
eonii milerici ai punctului,
în tine prăvăliţi
din orizonturi vetuste…
 
Cu ei cobori, să-i urci neostoit…
sunt tot mai obosiţi eonii:
luceferi şerpuind trecerea…
în cuvinte călătoreşti guraliv
cu alint de cântec metallic -
lumina căreia în tine - i asculţi
până în seri târzii, respiraţia…
 
E trilul, în ea, cel al filomelei
ucisă de înfrăgezirea crângului
înalt crescut pe un polder aletheic…
 
eonii nu-şi uită astrele
pe care-n suiş, auzindu-le, ecstatice
îşi trâmbiţează singure sigură căderea:
- impulsuri în sânii materiei,
tatuaţi pe firea marilor mistere…
 
Urlă necontenit din clepsidră
cerul plin de ninsori cu mizerii
rebele, puroind stâncile eului,
printre ele - scurgeri venerice…
 
Altul e-n ea, ea e alta, în altcineva
devine şi mâine nu o mai iubeşti…
Clipei, neînceputul să-i dezveleşti-
restul de adevăr obosit de tine -
îl dezbraci,  la rând, de tăcere…
în duh şi în gând, îţi curg erele…!
G.A.S.
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu