„Patria - locul unde am văzut lumina şi vechimea neamului”
de Gheorghe Apetroae Sibiu
Din colbul zărilor bătute
lesne să-ţi revină
toţi fiii tăi plecaţi,
în locul nemuririi ,
spre - a- i vindeca
de orice rătăcire,
le cântă, Patrie
şi le revarsă-n suflet
din duhu-ţi de lumină,
raza re-ntregirii !...
…nu înceta, a-ţi rechema
de-oriunde fiii,
la mersul nou
şi la trecutu-ţi mare!…
re-nvaţă-i spre cinstire,
că-ţi sunt un neam
şi le aprinde-n cuget
flacăra Unirii!..
la-ntoarcerea-n iubirea
unor fapte mari,
din gheara pribegiei,
le smulge vitregia,
răsărind iubire
sămânţa nobilă
a sângelui patern ,
la dreptul lor,
un viguros vlăstar
cu seva retrezirii!…
Te-nalţă-n libertate,
te cresc în stăpânire,
şi-ţi cântă într-un glas
cu al străbunilor
ce ţi-au infipt adânc
în rosturile gliei,
pe plaiuri de lumină,
geniul României!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu