RESTITUIRI – Aurel I. Zăinescu : un scriitor important din
perioada socialismului românesc pe care l-am uitat?!
La amiaza zilei de 3
aprilie 1988, în spațiul Casei de Cultură a municipiului Sibiu s-a desfășurat una dintre
sedințele cenaclului literar sibian ”Lumina”, la care a ținut să participle și poetul
publicist Aurel I. Zăinescu (1939-2004), secretarul de redacție al
revistei literare ” Luceafărul”,de la
acea vreme. Este vorba de poetul eseist
cu tonalități epice agresive și uneori caustice în discursul versificat bine
articulat, de un publicist și scenarist de
anvergură, cel care a fost și a rămas un scriitor reprezentativ, reper al
literaturii române, având un rol special - de columnă dacică, alături de Adrian
Păunescu, Alexandru Brad, Corneliu Vadim Tudor pe linia literaturii patriotice, a trecutului unui popor cu fond tracic, de cel
care și-a dorit participarea la această ședință.
Acest
scriitor, despre care ne vorbesc astăzi cu respect și pioșenie Aurel Gubandru
și alții care l-au cunoscut, a fost prezentat membrilor cenaclului de către
poeta sibiană, coordonatoarea cenaclului Artemiza BOTNAR, aceasta reliefând
contribuția lui A.I. Zăinescu la promovarea predilectă a literaturii pentru
copii și tineret, la promovarea literaturii creată de adolescenții și de tinerii
cu vocatie literară, cu energii și valențe
creatoare, pe care acesta le-a sesizat în cadrul cenaclului sibian și le-a înserat
pe spații largi în paginile următorului
număr al revistei literare ” Luceafărul”.
A fost atunci motivul pentru care câțiva elevi din școala sibiană
deosebit de talentați în versificația
juvenilă, să-i reamintim doar pe elevii Emil Popa, Sanda Iosif și Cătălina Ștefan, și-au expus în această ședință cu succes încercările
lor literare. Poemele prezentate de tinerii
scriitori, așa cum au fost caracterizate de oaspetele cenaclului: ” au excelat prin încărcătura de sensuri, de
semnificații, de patriotism”, fiind
receptate de A.I. de Zăinescu, cel care
a debutat în presă, în anul 1971, ca redactor la ”Scânteia Tineretului” și, în
scurt timp, în anul 1972 să devină redactor șef al acestei publicații, ca fiind
semnificante sub aspectul valorii literare,
peste vârsta acestor tineri scriitori, ca abordare a vieții și lumii exterioare, a fanteziei și
cunoasterii , așa cum le văd aceștea și cum reușesc, prin fuga de clișee, să le
formuleze literar.
Pe parcursul ședinței, A. I. Zăinescu a
ținut să remarce, în repetate rânduri, rolul deosebit al acestui cenaclu pentru
promovarea creațiilor literare aparținând tinerilor și rol de pepinieră pentru literatura
sibiană și națională contemporană.
Partea a doua a sedinței de cenaclu
a cuprins prezentarea de poeme pastel și poeme cu tentă filosofică
desprinse din spațiile maturității literare, aparținând poeților Artemiza
Botnar, Gheorghe Apetroae, Georgeta Sarafie, Vasile Munteanu, Gabriela Stuparu,
Eugen Jitariuc, Dan Ioan Bogdan, Adriana Mohai, Ovidiu Tomuleț ș.a.
A.I. Zăinescu a rămas încântat de valorea
creațiilor expuse și în urma unei analize critice atente și exigente a lucrărilor expuse, acesta s-a oferit să
aloce un spațiu sporit , o întreagă pagină a revistei ”Luceafărul” într-un alt număr
al revistei, angajament îndeplinit de domnia sa doar parțial… S-a reținut la A.I. Zeinescu accentul pus de
acesta pe literatura patriotică, dar nu prin cea pătrunsă de tarele proletcultismului,
ci prin fuga de mimesis, de psedo- literatură, acea literatură ingénue care
să se constituie piatră de boltă a
talentului și consacrării unui scriitor, făcând, în acest sens, referiri importante la poeții Văcărești, la Dosoftei, Eminescu,
Alecsandri, Octavian Goga și alti poeți
clasici, care au ținut să abordeze într-un mod strălucit această temă în
limitele esteticului și lingvisticului, apreciind, în aceași abordare, și poezia
patriotică scrisă de poeți români contemporani, precum Grigore Vieru, Nichita
Stănescu, Grigore Hagiu, Adrian Păunescu ș.a. Mai mult acesta se declară angajat
solemn în sfera ritmului fluidic al sonanțelor epice, mytosului românesc și mai
puțin în cea a lirizării elenice și daco –oralo- mioritice… În cea de a treia parte a ședinței s-au
ascultat și comentat constructiv de către membrii cenaclului poemele expuse de
A. I. Zăinescu, printre care: ”Întoarcerea fiului risipitor
la părintele său și mai risipitor”; ”Noaptea e singură”; ”Clopotele Albei
Iulii”; ” Fluturi prin aer” ș.a., poeme
înserate în volume, dintre care unele cu ușoră tentă socialistă, dar toate
străbătute de personalitatea poetului care excelează în abordarea complexului genezic
al devenirii noastre naționale, în armonia comunicării.
Poetul,solicitat de auditoriu, a dorit
să-și prezente la finalul ședinței activitatea sa ca poet și eseist,
activitatea literară în cadrul revistei ”Luceafărul” cât și activitatea de presă
cu calitatea de responsabil de redacție
al ”Scânteii Tineretului”, dar și cea de conducător al paginii de cultură la
Agerpress.
A
făcut referiri civile asupra condiției sale, fiind născut în satul Dara din
cunoscuta comună buzoiană Pietroasele,dar mai ales asupra operei sale publicate:
”Zeii neantului”, în anul 1997; ” Recviem într-un cimitir de mașini”, în anul
1969; volumul ”În zale albe”, în anul 1971; ”Grădinile ascunse, în anul 1974.
În final și-a prezentat activitatea sa din perioada de tânăr scriitor în cadrul cenaclurilor literare, amintind cu cu
mult interes de participarea domniei sale la ședințele cenaclului ”Labis”, de
la Casa Monteoru, de cenaclul buzoian, cenaclurilor”Neculuță”
și ”Gheorghe Preoteasa”, alături de nume importante ale literaturii
române contemporane, precum Ovidiu
Genaru, Ion Gheorghe, Mircea Ichim, Ion Băieșu, Florentin Popescu, Viorel Frâncu, Ion Gătej, Nicolae Pogonaru, Mihai
Boghițoiu, Gheorghe Istrate, Dumitru Dănăilă, Constanța Buzea, Dumitru
Țepeneag, Valeriu Oișteanu,C. Abăluță, poetul ieșean Dan Laurențiu, Radu
Cârneci, Gheorghe Ciobanu, Alexandru Oproescu, Bucur Chiriac, Passionaria
Stoicescu și de alte figuri emblematice
ale literaturii noastre contemporane. A încercat, în același timp, să realizeze
corespondențe, similarități și diferențe între aceste cenacluri și cenaclul
Sibian ”Lumina”… După ședință, câțiva membri ai cenaclului, am întreprins
împreună cu poetul Zăinescu un periplu
prin Agora Sibiului, acesta rămânând încântat de arhitectura
construcțiilor și relatările noastre, consider pertinente, privind istoria
acestei cetăți de sorginte medievală germanică… Nu știu ce poem o fi scris
Aurel I. Zăinescu în urma întâlnirii sale cu Sibiul și cenaclul ”Lumina”, dar mi-am
amintit cu drag de acea activitate literară , de emanația bucuriei trăirii în
emoția evenimentului literare sibian, avându-l ca protagonist, de această data,
pe poetul Aurel I,. Zăinescu, atunci când am parcurs, cu mult drag, un
comentariu apărut pe o pagină internet RDG78T5: A.I. Zainescu, la data de 24
mai 2014, un comentariu pertinent realizat de cei care l-au cunoscut bine pe scriitor și din diverse biografii, cum
ar fi cea a lui Ștefan Goanță, printre mărturisitori, trăitorii în preajma lui
A.I Zăinescu la multele evenimente literare bucureștene, numărându-se: Aurel Gubandru, Șerban Cionoff, Ion Lazu, Bebe Ravescu, Florin Răzvan Mihai
și Nicolae Havriliuc. Felicitări pentru cei care l-au memorat pe A. I. Zăinescu
într-un amplu și reușit comentariu! Gheorghe Apetroae, Sibiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu