ÎN
CERUL DIONEI
(Venus-Dionae)
Gheorghe Apetroae Dela Boroaia
*
În tine, bolta e cuprins al unui câmp de flori
cu crini dionici care ning o fluorină zare-
fiori ai cerului lazur, în anatas și travertin,
vibrând adâncul tău- în lăcrimări astrale...!
*
Și-n nurii ei, ce re-nfloresc iubirea în Narcis
în legănări sonante serii, galactici în plăceri,
simți un balsam de crini angelici, de-i frămânți
în jar celest, în vlaga lui Cypris, încinși…!
*
Sunt candizi și imiresmați de grație, în zori
zac cu-ale tale vreri în firea lor ascunși
spre a le oferi lumini de-nmuguriri în flori:
- însângerări turcoaz- în pătimiri aprinși...!
*
Și cât pe bolta ta cu har crini tot reînfloresc-
un rai stellar în salbe de lumini pe râna serii-,
pe toate- n tine, flori, le chemi din cer,
să le iubești dionic, în viersul primăverii...!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu