V. ZBORURI ÎN ABIS
ACORD CREPUSCULAR
De atunci, în cearta soarelui apus,
în siderale irizări, coboară seara
în făr de somnul lumilor de sus...
Stai în verandă-n colţul ei dedus
şi urmăreşti cum ciurdele de stele
cad în căderea bolţilor rebele,
pătrunse de vecii, de haos şi de chin,
de gânduri şi ne-linişti efemere...
În stelă gemi şi-n şopta valului marin,
vrăjit de o iubire a blândei Selene...
Ne-limita, din iulie, azi, o desprinzi
şi-o judeci, ei, robit, ca pe-o străină,
precum chiar Papa Crist pe Sforza,
licitând credinţa-n care-i ne-sfinţit…
ne-limita cu care treci pe căi lactee
de facere romantică, când eşti sedus
şi te iubeşti cu cerul, şi El un călător
ce îl adapi cu har, din singurul izvor,
de-al cărui magic susur amuţesc în seri
orchestrele cereşti de îngeri- serafimi,
crângu-ne-linişti şi pasările-n ispitiri...
Tu, păzitor al lor, pe luncă-n primăvară
culegi în alte seri mari nuferii ogivei
ne-limitei, străina în casa ta, vasală
în bine-cu-vântări de îngeri, cu povara
de-a guverna-n vecii oceanele de stele
ce umplu-n irişi plânşi - petale izabele
în scuturări din cer, din rodii, crise firi:
sunt stele ce îţi ard cu galeşe priviri
şi iar te copleşesc lacrimile -n tremur...
vii razele pe faţa altor stele îşi preling
iar de lumina lor se-mbogăţesc şi mor
cum tu, în haosul desmin, alt trecător
în nopţile din calde veri, să le admiri,
iubindu-le prin ploi în cadenţări astrale,
în ritmuri ditirambe de vise siderale-
cu-vinte în balsam de dor şi de regret,
atlet atunci de glorii, s-ajungi al lor valet....
Te-ademenesc şi ţi se scurg în amintiri,
iar tu le păstoreşti cu dor şi le admiri,
şi raze le arunci pe curcubeul geanei...
în hău le porţi, le culci şi iar le-aprinzi,
iar când doar de un braţ stelar le prinzi,
ele îşi uită lesne, celest, al lor trecutul ...
Le-ncânţi şi le înceţoşezi, le scoţi din fire
cu mari dorinţe-n vreri, ne-limite-n iubire....
GHEORGHE APETROAE SIBIU - DATE BIOGRAFICE SUMARE
GHEORGHE APETROAE s-a născut la 8 iulie 1946 , în satul sucevean Boroaia , o localitate cu extindere spaţială în sudul Bucovinei, de la râul Moldova şi până la culmile munţilor Stânişoarei, sat de reşedinţă al unei comune care are în componenţă 7 sate şi un număr de peste 5000 de locuitori. Vorbind de Boroaia, este aceasta , aşa zisa „capitala generalilor”, marele sat sucevean cu tradiţii culturale care , din pleiada de distinşi intelectuali, a oferit armatei române, aşa cum îi confirma scriitorului, cunoştinţa sa, generalul Siriţean, nu mai puţin de 10 generali . Este Boroaia, de fapt Bouroaia, un loc de legendă, un topos dragoşian, ce se pare , în varianta sriitorului, că-şi poartă numele încă de la primul descălecat al lui Dragoş , de la 1359. De ce? Pentru că aici , în vânătoarea princiară de bouri, în gonirea turmei ,dispre Ţibleş spre Rodna şi Suhard, Dragoş a fost oprit de apele învolburate ale marelui râu , etern aici curgător, turma de bouri lesne trecând apele mari, iar căţeaua sa de vânătoare Molda, avântată în valuri după turmă, s-a înecat în volburile nimicitoare. De fapt, de aici , îi place să afirme scriitorul, Dragoş avea să-şi semnifice stema noului stat cu capul de bour şi numele ţării înflorite de dinastia sa, strălucitoare, întemeiată de el , cu memoria Moldei…Un alt reper topologic, presupus şi susţinut de istoricii localităţii , acceptat şi de inginerul Vasile Berariu, primarul Boroaiei, nepot al scriitorului , este cel al moşiei boierului Bour , din care aveau să fie împroprirtăriţi răzeşii războinici, unii veniţi din Maramureş.
Vorbind de GHEORGHE APETROAE ,acesta urmează cursul primar la şcoala nouă din uliţa Susenilor a satului Moişa, construită recent de părinţi şi o parte din săteni pe pământul familiei sale,donat cu multă generozitate . Acesta nu mai apuca şcoala cea ctitorită de mama sa Ilinca în casa părintească, unde funcţionase mai mulţi ani. După cursul gimnazial urmat şi absolvit în Boroaia, absolvă liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, în anul 1964. Încă din primii ani de gimnaziu şi pe toată perioada liceului,deşi urma secţia reală- de matematică, este pasionat de literatură şi scrie un volum impresionant de poezii cu teme impresioniste şi din sfera liricii erotice. Urmează, în continuare, conjunctural, dar fără a fi avut o pasiune pentru aceasta, dar din care avea să facă o strălucită carieră profesională, cursurile Facultăţii de Agronomie din Iaşi. Le absolvă în anul 1969 cu o specializare, prin proiectul examenului de stat, în hidroamelioraţii. Scriitorul, în acelaşi an, în locul unor propuneri anterioare susţinerii examenului de stat , de a accepta selecţia şi numirea sa ca ataşat de specialitate pe lângă unul din corpurile diplomatice ale României, în Vietnamul de Nord, Coreea ori Chenia, condiţionat, în primul rând , de a nu se căsători, eludează propunerea făcută şi se căsătoreşte cu studenta din anul V, de la Facultatea de Horticultură din Bucureşti, Ana Seuchea, originară din frumosul Sibiu. Funcţionează pentru început, ca inginer proiectant la Oficiul de Fond Funciar, Gospodărirea Apelor şi Îmbunătăţiri Funciare Neamţ, instituţie care a avut , până în anul 1974, sediul în municipiul Roman, acel oraş patriarhal, dar şi ofelian, statornicit istoric între apele Siretului şi Moldovei , la confluenţa celor două mari râuri şi mai apoi în municipiul Piatra Neamţ, adevărata perlă citadină de muncă şi de civilizaţie a Moldovei de la acea vreme. Între timp, determinat de specificul activităţii sale profesionale, urmează specializarea de 1 an în organizarea şi sistematizarea teritoriului şi funcţionează la Piatra Neamţ , la Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului, ca şef al Atelierului de studii şi proiectare în organizarea şi sistematizarea teritoriului . În această perioadă, pe lângă activitatea de studii şi de proiectare în organizarea şi sistematizarea teritoriului, i se încredinţează de către conducerea de atunci a judeţului Neamţ o serie de lucrări hidrotehnice de mare dificultate şi responsabilitate, printre care : înfiinţarea complexului antierozional Borleşti - Neamţ, cu fonduri de investiţii din protecţia fondului funciar, stabilizarea terenurilor alunecate în zona plantaţiei pomicole din Staţiunea Bălţăteşti şi a drumului naţionl Piatra Neamţ – Bălţăteşti - Tg. Neamţ, sistematizarea limitelor intravilanelor localităţilor nemţene , precum şi a întregii reţele de comunicaţie de pe raza judeţului Neamţ. Din motive familiale, mult regretat de nemţeni, în anul 1975, pleacă cu soţia şi cu cei 2 copii, pe care îi avea la acea dată, în municipiul Sibiu, oraşul soţiei sale. La Sibiu se angajează, împreună cu soţia , la Întreprinderea Judeţeană de Exploatarea Pajiştilor , iar din anul 1977, până în anul 1982, funcţionează ca şef de Canton Pastoral – fermă de exploatare-producţie în arealul pastoral al comunelor sibiene din Mărginime: Sălişte, Tilişca ,Poiana Sibiului, Jina şi în comunele din bazinul hidrografic al Secaşului :Miercurea, Apoldu de Jos şi Ludoş. În această perioadă, pe lângă activitatea de exploatare şi de investiţii în amenajări şi construcţii pastorale, în arealul acelor frumoase şi înstărite comunităţi sibiene, întreprinde o serie de observaţii şi elaborează o serie de studii floristice staţionale asupra sinchorologiei, sinecologiei, cenotaxonomiei şi sindinamicii tipologiilor bioecosistemice din arealul ales, care însuma 100 kmp.,situat pe forme de relief şi etaje altitudinale diferite, începând cu Depresiunea Săliştei şi până în etajele alpine ale munţilor Cindrel. În anul 1982, datorită evidenţei unor rezultate profesionale pozitive,este remarcat de conducerea judeţului şi este numit inginerul şef al Consiliului Unic de Stat şi Cooperatist Ocna Sibiului . Nu va funcţiona efectiv, fiind revocat intenţionat de noua conducere de la acea vreme, pentru a fi numit ca inginer şef la una dintre cele mai mari şi grele unităţi agricole cooperatiste, de la Ocna Sibiului. Aici va funcţiona până în anul 1987 şi este perioada în care îşi va reîncepe activitatea literară. Acea activitate literală, foarte întensă, într-un feeric eteric, determinată de înaltele sale trăiri adolescentine în perioada liceului de la Fălticeni şi redusă, până la renunţare, în Iaşi, mai ales în ultimii ani ai studenţiei. În anul 1987 este numit din nou inginer şef al Consiliului Unic de Stat şi Cooperatist Ocna Sibiului, unde va funcţiona până la Revoluţie. După Revoluţia din anul 1989, îl găsim o perioadă de un an de zile inginer şef la SERVAGROMEC Loamneş , în una din cele mai mari unităţi de mecanizare din cadrul Trustului de mecanizare al judeţului Sibiu, dar care , ca şi celelalte, avea să fie privatizată şi apoi desfiinţată. Începând din anul 1991 îl găsim , la fel ca la începutul carierii profesionale, în organizarea teritoriului şi cadastru, unde va activa ca inginer consilier şi o perioadă ca şef de serviciu la Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Sibiu. Îl găsim , apoi, în urma unei reforme instituţionale, ca inginer consilier superior la Oficiul de Cadastru, Geodezie şi Cartografie , iar în ultimii ani de activitate, după o altă reformă a instituţiei de cadastru, în funcţia de consilier senior, la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sibiu. De remarcat că în perioada activităţii sale în domeniul cadastrului şi organizării teritoriului urmează şi absolvă mai multe cursuri şi specializări postuniversitare, printre care : specializarea în geodezie, cadastru şi cartografie din cadrul Facultăţii de Geodezie,de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti,cu durata de trei semestre, cursul Departamentului didactic din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, cu durata de un an , cursul postuniversitar imobiliar, de un an, în construcţii şi Finanţe, din Cluj- Napoca , cursul postuniversitar de evaluări pedologice şi funciare din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole Bucureşti ... Tot în această perioadă îşi finalizează studiile de tipologie floristică în arealul geografic „Valea Tilişcuţei- Valea Orlatului”, judeţul Sibiu, începute cu mulţi ani în urmă, îşi pregăteşte şi susţine doctoratul sub coordonarea prestigiosului pratolog, prof. univ. dr. Paul Burcea, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinareă din Bucureşti cu o teză în domeniul geobotanicii, obţinând titlul academic de doctor în ştinţe agricole şi silvice. În paralel cu activitatea de bază , de inginer consilier în cadastru, funcţionează ca lector universitar la secţia de cadastru a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unde predă cursurile universitare :sistemul informativ integrat de cadastru general şi publicitate imobiliară; sisteme de înformare integrate în cadastrul imobiliar şi edilitar, cadastrul apelor, cadastrul agricol şi forestier, cadastrul minier , cadastrul căilor de comunicaţie şi cursul de management al lucrărilor de topografie , geodezie, fotogrametrie şi teledetecţie satelitară. Îl mai găsim , în aceeaşi perioadă , expert tehnic judiciar la Ministerul Justiţiei în specializările agricultură şi amenajări funciare, topografie , geodezie şi cadastru, expert evaluator imobiliar guvernamental şi evaluator funciar. Cariera sa profesională i-a fost completată , înainte de anul 1989 ,cuintense preocupări politice şi sociale , printre care cea de lider de tineret şi membru al Comitetului Judeţean Neamţ al U.T.C.,de lider de sindicat şi de partid în instituţiile de studii şi proiectare şi în unităţile de producţie în care a funcţionat până la revoluţie. A urmat şi a fnalizat în aceeaşi perioadă, cu toate orientările şi deschiderele sale spre doctrinele filosofice contemporane de dreapta, cursurile Universităţii de Marxism. Prin activitatea şi competenţele sale profesionale apreciate şi prin înclinaţiile literare , cunoscute de mediile intelectuale din Sibiu, de la acea vreme, este stimat şi respectat de conducerea judeţului. După anul 1989, îmbrăţişând ideologia de dreapta a partidelor europene şi partidelor istorice româneşti, activează în conducerea naţională a Partidului Naţional Democrat Creştin şi candidează la Parlamentul României, iar ca lider al Partidului Naţional Democrat Creştin, obţine mandatul de consilier judeţean de Sibiu în legislatura 1996-2000. În anul 2000 candidează , neeligibil, la funcţia de primar al municipiului Sibiu, iar în legislaturile 1996-2000 şi 2000-2004 candidează la Parlamentul României , din partea Partidului Naţional Democrat Creştin şi apoi din partea Partidului Unităţii Naţionale din România. Din anul 2004 , se retrage definitiv din activitatea politică. Cu privire la domiciliul scriitorului, din anul 1975 , de la prezenţa sa în municipiul Sibiu, acesta domiciliază câţiva ani pe bulevardul Vasile Milea, apoi se mută în str. Liviu Rebreanu la nr. 11 ,cu familia care număra acum 6 persoane, cu 4 copii,acum, toţi băieţi, într-un apartament aparţinător părinţilor şi donat de aceştia soţiei sale , cumpărând şi părţile cuvenite fraţilor soţiei. Dacă vorbim de copiii scriitorului , ei sunt: George Mihail, matematician şi cercetător ştiinţific atestat în fizică nucleară, în studiul câmpurilor electromagnetice extraparticulare; Ştefan- Ioan, absolvent al facultăţilor de limbi străine engleză-franceză şi de biblioteconomie, bibliotecar la Biblioteca ASTRA , de la care îl are pe unicul nepot Andrei- Ştefan; Florin-Teodor, absolvent al Facultăţii de Matematică şi al masteratelor de informatică şi de inginerie şi Daniel- Emilian , absolvent al facultăţii de Matematică-fizică din Sibiu, şef de promoţie şi absolvent al masteratului de inginerie.
Activitate literară: prima încercare literară a scriitorului a fost în versuri, în anul 1959;
Are o activitate literară susţinută în perioada liceului „Nicu Gane” din Fălticeni( 1961 - 1964), apreciată de profesorii de literatura română de aici şi de colegii săi, mulţi privindu-l cu multă admiraţie pentru preocupările sale în creaţia literară şi pentru conceptualizările filozofice originale, provocat fiind de profesorii săi de literatură, în analiza operelor literare. Îl remarcă şi îl apreciază , în special, profesorii de literatura română Olga Ilişescu şi Ion Homutescu, colega sa de liceu, poeta Zenovia Apostol, profesoara de matematică Olga Cosma, cea care mai mulţi ani avea să fie directoarea liceului „Nicu Gane”. Desfăşoară o activitate literară redusă în perioada anilor de facultate de la Iaşi (1964 - 1969), determinată şi de profilul facultaţii : agricultură şi se părea că va abandona definitiv activitatea literară;
În anul 1967, totuşi, îşi grupează o serie de texte în volumul rămas în manuscris , şi până astăzi, intitulat „ Fulgerând tăcerea „.
Îşi întrerupe activitatea literară în perioada 1969 – 1983 , perioadă în care funcţionează ca inginer proiectant în hidroamelioraţii , organizarea teritoriului şi cadastru în instituţia de cadastru din raza administrativă a judeţului Neamţ şi inginer şef în producţia şi investiţiile din agricultuiră în judeţul Sibiu.
În anul 1984 îşi reia activitatea literară , în urma contactului cu scriitorul naţional MIRCEA IVĂNESCU , venit de curând în Sibiu, în oraşul în care Gheorghe Apetroae locuia cu familia şi muncea aici încă din anul 1975. Contactul său cu Mircea Ivănescu a fost intermediat de economistul erudit Ioan Meţiu, originar din Sălişte şi care activa atunci în administraţia revistei literare „Transilvania” .
Încurajat de scriitorul Mircea Ivănescu , apreciat de şeful paginii literare a ziarului „Tribuna”, regretatul redactor literar şi director al cotidianului „RADICAL” Traian Suciu, admirat de publicistul şi scriitorul Radu Selejan este recunoscut de poetul Ion Mircea , preşedintele Uniunii Scriitorilor din Sibiu, ca unul dintre scriitorii pereni ai Sibiului. Pentru că afirma imperativ acest poet, un mare artist al metaforei, Ion Mircea, în una din şedinţele Cercului literar, frecventat atunci de scriitor că „ viaţa literară a Sibiului nu poate fi concepută fără prezenţa scriitorului şi criticului literar-filosof Gheorghe Apetroae…”. Scriitorul frecventează cercurile literare de la Sibiu şi activează, în perioada 1985 – 1996, ca membru al cenaclurilor literare „ Lumina „ , ” Vladimir Munteanu” şi are o serie de participări la activitatea cenaclului revistei „ EUPHORION”.
În aceeaşi perioadă, participă la mai multe concursuri naţionale de creaţie literară ,cu poeme şi eseuri filosofice şi are o activitate publicistică remarcabilă.
Poartă, de asemenea corespondenţe cu un număr însemnat de reviste literare , dintre care amintim : „Luceafărul”, „ România literară”, „Tribuna” , „Transilvania”, „Foaia Poporului , din Sibiu, „ Interferenţe literare „ din Fălticeni, „ Convorbiri literare” , „Familia” „ ASTRA „ din Braşov ,scrieirile sale , fiind abordate, de multe ori, de unii critici cu o oarecare maliţiozitate, neînvăţaţi a accepta prezenţa lui Gheorghe Apetroae în eşaloanele literare, de sarcasm în interpretarea scrierilor sale, acuzat de preţiozitate şi subiectivism , aşa cum se va vedea din paginile unor reviste ş.a.;
Unele scrieri , poezie şi eseu, îi sunt prezentate critic în revistele Luceafărul, de Gabriela Negreanu ,în Convorbiri literare, de Daniel Dumitriu, în ASTRA, de Laurenţiu Ulici , în Familia, de Ana Blandiana ş.a., Este criticat literar în versuri , în mai multe poeme apărute în revista literară „Tribuna” din Cluj, prin anii 1987-1988, dar fără nominalizarea poetului!?!? , de scriitorii clujeni Ion Mureşan, Vasile Dâncu ş.a… Eugen Barbu va reproduce una dintre aceste critici apărute în revista Tribuna din Cluj, în versuri , în revista „Săptămâna” de la acea dată. La critica acestora , Gheorghe Apetroae le răspunde cu un poem foarte acid ,intitulat „Iubit de Pollux”. Redactorii de la Tribuna , din Cluj, cu maliţiozitatea lor vădită, vor încerca să deturneze destinatarul poemului „Iubit de Pollux” în sarcina lui Mircea Ivănescu, ca fiind adresat de scriitor, acestuia , şi aceasta cu scopul de a-i altera relaţia bună cu marele scriitor Mircea Ivănescu. Nu se lasă nici învins , nici descurajat şi va realiza şi înregistra , în perioada imediat următoare, în contactul său cu cercurile literare din Sibiu, şi cu mediul politic în care era profund implicat,unele succese literare evidente. Va publica, în presa de la acea vreme, articole politice, zeci de cronici literare , zeci de articole despre evenimentele culturale sibiene şi naţionale şi articole de cercetare ştiinţifică publicate de revistele active şi de ziarele de la acea vreme.
În anul 1989 este apreciat pentru eseistica sa filosofică , în revista „ASTRA „ din Braşov, de criticul Laurenţiu Ulici; Animat de idealuri culturale şi naţionale , încă din anul 1990, de la reînfiinţarea ASTREI, va deveni unul dintre primii membri fondatori ai Asociaţiunii „ASTRA REDIVIVA” şi ai Fundaţiei culturale „LUCIAN BLAGA „ din Sebeş- Alba, va deveni membru şi membru al comitetului coordonator al Societăţii Culturale „Avram Iancu” şi al Societăţii culturale „PROBASARABIA şi BUCOVINA” ş.a...,
În anul 1998, în calitatea sa de consilier judeţean de Sibiu , ia atitudine tranşantă în Consiliul Judeţean şi, prin însuşirea discursului său şi de ceilalţi consilieri, blochează transferul revistei literare „Transilvania” de la Sibiu la Bucureşti. Atitudinea sa, de conservare a tradiţionalismului cultural transilvănean , a curentelor şi edificiilor culturale transilvănene istorice din Sibiu a fost relevată cu mult succes în presa sibiană a momentului.
În aceeaşi perioadă , ca vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din România şi ca membru al Comitetului de Conducere al Corpului Agronomic Naţional Român, publică zeci de articole ştiinţifice şi profesionale în reviste de specialitate, concomitent cu organizarea a trei simpozioane naţionale, la Sibiu în cercetarea ştiinţifică bio-tehnologică, cu participarea celor mai prestigioase cadre din institutele de cercetare şi din universităţile agricole din România .
Tot în aceeaşi perioadă îl vom găsi preocupat de organizarea responsabilă a celor 5 ediţii de colocvii cultural – sociologice , la Sibiu , inclusiv cu prezentarea de referate şi prelegeri despre unele aspecte fenomenologice, despre raţionalism , existenţialism , neotomism, neopozitivism, personalism ,structuralism ş.a., cu participarea celor mai valoroase cadre universitare din Sibiu. Una dintre ediţii, închinată filosofului logician Anton Dumitriu a organizat-o sub patronajul academicianului filosof Alexandru Surdu , directorul Institutului de Filozofie al Academiei Române. Contribuţii deosebite la aceste colocvii organizate de scriitorul Gheorghe Apetroae, prin pregătirea şi susţinerea de prelegeri în faţa unui auditoriu avizat au avut şi scriitorul – profesor universitar dr. Dumitru Chioaru, criticul literar , prof. de filozofie, dr. Ion Dur- decanul Facultăţii de Jurnalistică şi Filosofie din Sibiu, profesorul univ. ,doctor în filozofie, Alexandru Hudiţean, scriitorul Mircea Ivănescu, prof. univ . dr. Matei Pamfil, decanul Facultăţii de Litere şi Arte din Sibiu, Prof, univ.dr. d. h. causa Victor Grecu, vicepreşedinte al ASTREI centrale, prof.univ. dr. Ilie Guţan , conf. Univ. dr. Anca Sârghie, prof. univ. dr. Ilie Moldovan, prof. univ. dr. Aurel Pavel, prodecanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, prof. univ. Ioan Mariş , de la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii din Sibiu, scriitorul şi reporterul de televiziune Florin Oancea, regretatul Aurel Cioran, fratele filosofului Emil Cioran, prieten declarat al scriitorului, ş.a..
Premii literare, menţiuni şi aprecieri:
- Premiul pentru esegetică - concursul literar naţional „Radu Selejan”, locul I , cu diplomă...
- Menţiune pentru poezie patriotică - la concursull literar organizat de Direcţia pentru Cultură, Culte..... Alba,
- Diplomă de recunoştinţă din partea domnului Corneliu Merlău, secretarul literar al Aşezământului cultural „Ţara Bârsei” Braşov, pentru participarea la concursul literar „ Carmen patriae”, în anul 2002;
- Menţiune pentru critica literară la concursul de receptare a poeziei contemporane, organizat de revista ASTRA din Braşov în perioada 1986 - 1989 , prezidat de Laurenţiu Ulici;
Volume publicate:
Volumul de versuri şi eseuri „ Despre neînceput” , editura Hermann , anul 1992;
Volumul de versuri „Depăşirea trecerii” , editura FIAT LUX din Bucureşti , în anul 2000;
Volumul de versuri bilingv „Dimineaţa serii” , editura ADEPRINT , în anul 2007;
Volumul de versuri bilingv „Spirale în imagini”, editura ADEPRINT Sibiu, 2009;
Volumul colectiv „ Opera lui Radu Selejan în interpretări critice”, Editura Universităţii Lucian Blaga , Sibiu, în anul 2007.
Volume în pregătire editorială:
-Volumul de versuri intitulat „FULGERÂND TĂCEREA”, cu ciclurile „Revederea din zori” , „Cântecul lui Cristofor” şi „ Temple în flăcări”, pregătite pentru editură şi apariţie în anul 2011;
-Volumul de versuri intitulat „ SIMFONII CU TRANDAFIRI ALBAŞTRI „, cu ciclurile: Sonata astrelor; Zboruri în abis şi Elegii în imagini, pregătite pentru editură şi apariţie în anul 2011;
- Volumul de eseuri „TIPOLOGIA ENERGIILOR CULTURALE”, pregătite pentru editură şi apariţie în anul 2011;
Alte volume , în pregătire editorială:
-Volumul de versuri intitulat „ Îmblânzirea zeilor”;
-Volumul de versuri intitulat „Dor de veşnicii „ sau „Clopote cântând veşnicia neamului”;
-Volumul de versuri intitulat „Dăltuind destine”;
-Volumul de versuri intitulat „Petrecerea dedincolo „
„Fides quaerens intellectum”
Sibiu, 18. 11. 2015
ELEGII ÎN
IMAGINI
Bolnavul de furtuni e cerul în El nins
cu duh, şi-l culci uşor pe turmaline roze,jertfindu-i din Cuvânt, corola să-i admiri,
lazură-n necuprins, printre stelarii crini,
pe–alei adânci, beţive de narcoze…
cuprinsă de delir şi de-ncâlcite fraze,
sorbindu-i seva grea cu noi împătimiri…
Din când în când înfingi şi mai adânc
în scalpul Lui, lungi ghimpii lor sihaştridin El crescuţi angelici trandafiri,
din sânii albi rotunzi ai Lunei sfinte,
înmiresmând albaştri-n vindecări târzii…
balsam de mosc…, tu, stelă călătoare,
porţi clipele în crez de bine-cuvântare,
când sorbi ambrozii din lumina-i Blue…
cu slăvile-i din rugă-ţi firea-i resorbind
prin crude rădăcini adamice stelare,
iubirea scoicii reci din mările smaralde !
de stele-n El , sorbi vieţii, adevărul
şi înger blând, în gândul sfintei taine
cu zborul crist prin lumea celor sus
nu-l vrei pretext de- o nouă cu-vântare!
… că toate se rodesc cu vrerile în cripte
să crească crucile albastre-n irişi, să o alini poţi să te pierzi în a ei minte,
Treime-n fire - frunte gândului divin...
Cu el, în el, te aperi şi-ţi hrăneşti cuvinte
şi tu, ca El, din seva sfintelor morminte !
Sibiu, 3.06. 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu