sâmbătă, 25 mai 2013

Literatura, Despre lirica poetei Linda Maria Baros, Gheorghe Apetroae Sibiu

Comentariu la lirica  poetei Linda Maria BAROS
Autor: Gheorghe APETROAE, Sibiu
   
       Se obsevă, din parcurgerea textului versificat, înserat pe site-ul personal al poetei Linda Maria Baros, membru titular în Academia Franceză “Mallarme”, că aceasta concepe cu ușurință serii de instantanee lirice care dau bine curentului mallarmist.  Structura versificaţiei este ermetică şi preţioasă, rigidă, până la extrem  şi sugerează magismul, până la sadism:  ” am sa-mi smulg inima din piept,/  am s-o crestez cu dinţii/  şi am s-o presar cu sare taiată la târnacop”…   Răzvrătirea poetei Linda Maria Baros, absolutizând aspecte existenţiale relevate  în  versurile de pe bordul site-ului său are, în schimb, cu  părere de rău am să spun, având în vedere cotaţia înaltă de care beneficiază această poetă, și pe care nu aş vrea să i-o alterez  câtuşi de puţin, doar semnificaţii primare, de puţinătate a semanticii și a reflexivității...! Pentru că „inima” configurată filosofic, şi așa cum este  abordată în poemul  său, un organ cu vitalitate ontologică, chiar şi pentru poeta membru titular cu multă cinste în Academia Franceză “Mallarme”, asigură vitalitatea biologică a fiecărui socius- entiv, urmată de cea spiritual ontică şi nu poate fi nicidecum desprinsă fizic şi aruncată din primul plan, cel existential- visceral, în jocul din cel de al doilea plan, cel spiritual- metafizic, chiar şi printr-o semantică metaforică inedită.  Acest organ, din păcate, vital, smulgându-şi-l şi aruncându-şi-l, poeta, declanşează, precum ştie oricare muritor, un peras, o limită existenţială pitagoreică, iar dincolo de aceasta totul este hazard şi superflu… De aici, mai departe,  totul devine şi se afundă în pleonasm și în derizoriu evenimenţial... Şi, dacă tot vrea şă-şi arunce inima şi insistă, cum se vede în poemul său, “ - ca pe o piatră de moară am s-o arunc! -“ , să nu aibă credinţa, această poetă, că va putea zdrobi, tot  printr-o metaforă forţată, nepotrivită, vreodată : “ tibia si peroneul  farâmite!”... Va trebui, dar, să lucreze încă mult Linda Maria Baros cu tehnica liricii postmoderniste în Academia “Mallarme” pentru ca, " aruncându-şi inima", poezia sa să ajungă să reziste şi să rămână în inima altora !…Îi dorim succes!.. 
Gheorghe Apetroae, Sibiu
  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu