LA PORTO SANTO
- înainte de plecarea spre Indii
din ciclul „Cântecul lui Cristofor”,
autor: Gheorghe Apetroae d.B.
*
Felippa din Levant, din Chios,
cu mlădierile-i în valuri
sub cerul nins de ametist,
pe - alesul ei şi-l duse cântec
în dezmierdări şi-n dăruiri,
cu pătimiri sfinte-n săruturi
pe lunga caravelă „Sfinx”
în paradisul „ Porto Santo”-
o insulă-n strai andaluz…!
*
E o floare-n braţul ei, e Azore,
al Madeirei- lumii Eden…!
Acolo-n zorii ninşi pe zare
se sparg de stânce arenii
înalte, nesfârșite valuri,
aşa cum stelele de Haos…
Acolo - şi prinse neuitarea
icoana-I Crist în roze crome,
Felipa, și-l aşează prinţ…!
*
Stăpân castelului pe stânci-
de argilii şi-agate marmori,
când stele-n bolți îi cad în Sine,
pe braţe- nlănţuind lumini
în dese dezmierdări fierbinţi
cu pătimiri sfinte-n săruturi,
spre arzătoare, noi dorinţe
Crist e Felippei cer şi vis
spre depărtatele lui Indii…!
*
Un trup cu Ea, un singur duh,
în sânge-și clocotesc fiorii…!
Rămas e El în vreri şi-n simţ
cuprins de drag..și cer, iubirii
prin tot ținutul andaluz…
Cu gând la unduiri albastre
prelinse-n zboruri de columbe-
visa, el - Crist..., un vis al ei,
Ea, lui - Oceanul fericirii…!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu