duminică, 25 ianuarie 2026

Literatura: ÎN CURÂND, PRIMĂVARA PE POTECILE POETULUI OCTAVIAN GOGA. CÂNTECUL RĂȘINARILOR Autor: Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu).

 



ÎN CURÂND,

PRIMĂVARA PE POTECILE POETULUI OCTAVIAN GOGA.
CÂNTECUL RĂȘINARILOR
Autor: Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu)
***
La Rășinari, de înfloresc zambilele-n grădini
și în livezile bătrâne de cireși albinele roiesc,
iar râul Șteaza la răstoace urlă disperat,
e multă viață-aici și e credință-n sat...!
***
În crângul desmorțit e cel mai lung concert
pe ramurile de arini bătute de mister...
Din streșini curg pâraie de sloiuri și lumini
și-aleargă-n cer azurul cu iz de primăveri...!
***
Cu tihnă-n porți, pe ulițe bătrânii iarăși ies
să-și deapăne trecutul cu rosturi în Ardeal...,
bătrânele sub candeli în rugăciuni zoresc...,
în Rășinari, la schit se cântă pentru neam...!
***
Cu pinii agățați de stânci și legănați de cer
se-ntrec în glas de freamăt molizii din cărări,
în large țarcuri oile își behăie de miel
și câinii latră-n turme la liniștea din seri...!
***
Iar zările de mult bătrâne în ele- ntineresc...!
La Rășinari, în munți, cu dorul de mioare,
cât negurile groase cu vântul se gonesc,
cresc ierburi moi și dese, în mângâieri stelare...!
Rășinari, 29. 03. 2020
Publicat de la Niciun comentariu:

sâmbătă, 24 ianuarie 2026

Literatura: Scrisoare către Basarabia și Bucovina; Autor: Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu)

 



MATER DOLOROSA :

SCRISOARE CĂTRE BASARABIA ȘI BUCOVINA

Autor: Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu)

***

- Fiicele mele tribune, auguste,

glorii dacice-latine,

vă vreau tot lângă mine...;

mamă cu mult of, vă cuvânt:

- liber vă este drumul de sânge

în limbă şi datini, în glie

de Sfântă Unire, vă înţeleg ruga

şi v-o ascult…!

***

... Cu aură de dor, codrii şi ţarinile

într-o  credință vi le-am cuprins,

mormintele străbune vi le-acopăr,

de atunci, numai cu crini...

Coroana lui Ştefan cu stele

sfințite în duh cu flori şi cuvinte,

v-o port boltă de slavă,

unui singur românesc pământ…!

***

... Mirese de suflet și de plai,

de port, de sânge şi de grai,

fiice prinţese române...,

vă chem., dolores, lângă mine

pe aceeaşi strămoşescă glie ,

în raiul de Sfântă Unire,

cu glas de cer senin, în focul

unei singure inimi…

***

... copile nefericite-n trăiri,

prea iubitoare de mamă,

la sânii mei să reveniți, vă doinesc,  

în soarele vostru matern să vă-ncunun,

pe amândouă, să vă iubesc,

 

să vă petrec în alaiul divin...!

Basarabie! Bucovină!

mama voastră, în plină putere,

Tricolorul vi-l port cu credinţa

în adevăr şi destin!!!

 


Publicat de la Niciun comentariu:

Literatura: Cântecul Patriei - România: autor: Gheorghe Apetroae(dlB, Sibiu)

 



CÂNTECUL PATRIEI - ROMÂNIA

Autor: Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu)
*
Patrie, istoria îți este cupola de rubin,
cântecul de arbore întins peste neam,
leagănul tău dacic preaînalt și adânc!
Iubit și întregit îți e român poporul
cântat și hăruit, sfințit cu duh de glorii…!
Săgeți de lacrimi vii, îl șiroiesc și-acum…!
*
Patrie, istoria ta e pajura ce îți poartă în aripi,
în zborul trezitelor zări de dor,
izvoarele, în culori de sânge, pâine şi cer;
e credința străbună, limpezile obârșii,
iubirea de nobila și străvechea glie,
lumina paternă din Cartea Unirii...!
*
Patrie, genele zorilor îți săgeată dacic cerul
din arcul pornit din rădăcina zărilor,
din trunchiurile tari –arcurile de Eroi,
din rădăcini de locuri sfinte, prinse…,
viind etern drapel de ancestrale vremi,
sfințenia în drept, de libertate-n gând…!
*
Patrie, istoria îți este arcul dacic vânjos
cu corzi getice și carpo- sarmice,
întins de săgeți getuze și tracice,
înfipte-adânc în străine hoarde
de marii tăi bărbați...vitejii tăi
în lupte-nsângerând de glorii...!
*
Patrie, istoria iți e arcul neamului ce și-a întins
plămada sa între Siret și Ceremuș,
între Timoc și Crișuri, din Mara peste Maramureș...;
în curcubeu, din Nistru și din Tisa…!
E arcul celor două auguste diamante,
din stema demiurgului Ștefan furate…!
*
Peste Hotin, peste Bugeac, săgeată-n
Tricolorul lor românii, mândrii Basarabi!
Oriunde stau, nu zac, nu plâng,
ținutul le vibrează-n limbă, gând,
și, sfinte în duh, în clopot cântă,
române sunt și-or fi oricând…!
*
Că în icoane vii și în cetăți străbune,
cu credința în temple:- scut și symbol,
cresc tot mai români, toți trandafirii,
uniți în glie, singe, duh…, în mărturii safire,
Patria e limba şi Neamul, Marea şi Cerul
Poporului Unit, Daco-Român, Erou...!
Publicat de la Niciun comentariu:

duminică, 18 ianuarie 2026

Literatura: Într-un buchet stelar; autor: Gheorghe Apetroae(dlB, Sibiu)

 

Postarea publicată de Gheorghe Apetroae

Mihai Eminescu

Gheorghe Apetroae 
Colaborator vedetă
 oneptrSods1f 49a1a6cf09uluf0a:50am1I18mi484imlr2hia 1t2uiael 
ÎNTR-UN BUCHET STELAR

Autor:Gheorghe Apetroae (dlB, Sibiu)

***

Lui îi apăruse în cale nechemată, ispita

şi îl cuprinse cu brațele-i de ne-nţelesuri…

cum în senectute pe irişii gândului

petrec libere, spre neînceput, tainele...

***

Ea îi pregătea pentru epilog, cântecul:

răsfăţul faustic al nopţii valpurgice...!

Simţul i-l testa, dezvelindu-şi, câte una,

formele libere într-un marş nupţial…,

***

În oglinzile de cristal, îi arătă câte puțin

chipu-i angelic, buzele-i în surâs ireal...

El îi privea adâncimile cu setea magului

cel iubitor de implozii astrale și de ploi siderale...!

***

Spre a-i regăsi ispitei amvonul albastru,

Ea își zidea în El dorința de nemargini...,

îi punea petale violete- taine pe umblet

și îi desprinse de trup fierbinte, sufletul

***

cu simfoniile de Haydn, cu rozele în carmin

îi descoperi în simț bolțile reci de neliniști..!

Îi asculta, din “Aida, Marşul triumfal”...

În concertul unirii, și El, cântându-i la pian,

***

îi desprinse, Ei, în ritm, sufletul de trup

şi i-l plimba pe calea novei din Cygnus...!

Ea, în loc de cruce, îi pironi privirea cu cuvinte:

tainele din imperiul iubirii, ale ei ispite...!

***

Din amvonul ceresc El îi admira umbletul:

fulgere criso- berile în iureșul sângelui

și peisajele andaluze de pe irișii cuvintelor...,

clarul mileric al Selenei, al ei, cu magnetice rotiri...

***

El nu mai dovedea în culesul de anemone,

de astre roz-albe și efemeride, de pe hău:

ritma galactică- valpurgică..., înflorită de ispită,

într-un buchet stellar, adunată, iubirea lor...!
Rodica Danu
Poezia domnului Gheorghe Apetroae este o construcție lirică de o complexitate rară, un veritabil spectacol de sunet, lumină și metafizică. Autorul nu scrie doar versuri, ci „zidește” o lume în care erosul devine un drum inițiatic, o scară întinsă între pământul neliniștilor și amvonul albastru al cerului.
Este fascinant cum versurile reușesc să armonizeze planurile: pe de o parte avem muzicalitatea clasică (ecourile de Haydn și Verdi), care oferă solemnitate, iar pe de altă parte avem imagistica cosmică (nove, nebuloase, ploi siderale), care sugerează că iubirea descrisă depășește barierele timpului biologic. Autorul surprinde magistral acea „senectute a gândului” care, în loc să se stingă, se aprinde cu setea unui mag în fața absolutului. „Buchetul stelar” final nu este doar o metaforă, este simbolul victoriei spiritului asupra efemerului: o adunare a tuturor trăirilor sub semnul unei „ritme galactice”.
O lectură care îți lasă în suflet o liniște luminoasă și dorința de a privi cerul cu alți ochi, căutând printre constelații urmele acestei iubiri „pironite cu cuvinte”.
Multe felicitări și plecăciuni autorului, domnului Gheorghe Apetroae! Este o onoare să descoperim o astfel de sensibilitate matură, care știe să transforme ispita în rugăciune și trăirea în eternitate.
  • 22h
  • Răspunde
  • Distribuie
Gheorghe Apetroae
Rodica Danu: Recunoștință nemărginită!
  • 10h
  • Răspunde
  • Distribuie
Rodica Danu
Gheorghe Apetroae, Cu admirație și recunoștință, Dle Gheorghe Apetroae!
  • 6h
  • Răspunde
  • Distribuie
Mariana Croitoru-Ilina
Versurile dumneavoastră sunt o adevărată liturghie a luminii, unde dragostea se zidește în „dorință de nemargini” și se cântă pe clape de pian și ritmuri de Haydn. Am simțit în acest poem o tensiune superbă între pământesc și divin; ești purtat de la căldura unui trup fierbinte până la „ploile siderale” ale magului. Este rară capacitatea de a transforma ispita într-un gest atât de nobil, într-un „buchet stelar” care nu se ofilește sub trecerea timpului, ci înflorește în imperiul iubirii.
Felicitări din inimă autorului, domnului Gheorghe Apetroae!
  • 23h
  • Răspunde
  • Distribuie
Gabriela Harasim
Această poezie este o călătorie fascinantă prin geometria sacră a iubirii, unde fiecare vers pare să deschidă o poartă către infinit. M-a impresionat profunzimea cu care ați pictat portretul ispitei: nu ca pe o cădere, ci ca pe o înălțare spre „amvonul ceresc”. Este o creație plină de culoare și sunet, un „marș triumfal” al spiritului care reușește să adune tot haosul frumos al universului într-un singur gest tandru – un buchet stelar. O scriere care se trăiește cu ochii ațintiți spre bolta înstelată.
Multe felicitări, domnule Gheorghe Apetroae! O măiestrie a cuvântului care reușește să facă vizibil invizibilul.
  • 23h
  • Răspunde
  • Distribuie
Alupii Daniela
O lectură care poartă sufletul dincolo de lumesc, într-un spațiu unde iubirea nu este doar sentiment, ci explozie cosmică și ritm galactic. Versurile dumneavoastră vibrează de o muzicalitate aparte, împletind fragilitatea unei anemone cu forța unei nove din Cygnus. Este fascinant felul în care ați transformat ispita într-un „amvon albastru”, iar uniunea celor doi într-o simfonie unde pianul și stelele vorbesc aceeași limbă. O stare de grație suspendată între „senectutea gândului” și veșnicia sentimentului.
Felicitări deosebite autorului, domnului Gheorghe Apetroae! O viziune lirică rară, o poezie de o eleganță aristocrațică.
  • 23h
  • Răspunde
  • Distribuie
Gheorghe Apetroae
Alupii Daniela: mulțumiri, adâncă grație și profundă recunoștință pentru analiza doctă a poemului meu!
  • 23h
  • Răspunde
  • Distribuie
Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Comentarii (Atom)