Literatura, Demers faustic în clipă, Gheorghe Apetroae, Sibiu

DEMERS FAUSTIC  ÎN CLIPĂ
    Gheorghe Apetroae Sibiu

.. Cu ochi de stele în izvoare,
un meteor din seri căzut ,
plin de mister şi-mpătimit,
veghezi la orice asfințit!…
...ceri sacrul clipei efemere
s-o scapi de un necunoscut...
şi din implozii viaţă vremii
eşti grai iubirii de absurd…
te-acuzi și când te ştii în rai,
sorbind din pleapa clipei mari…
trânteşti de stâncă…de paradă,
tot începutul ei de slavă…
slujești celui divin, bând vin,
din mers, repeţi cu El trecutul-
magistrul zămislit din El,
sapi în imens, neînceputul?!…

Te-alinţi femeie care… eşti
neîmplinită-n chip cu gândul,
de braţul lui, când strâns te prinzi
din sânge a-i sorbi pământul!…
şi de aceea eşti în chinuri,
cea care, neştiind că eşti
din flăcări… ca să te sfinţeşti
împarţi infernul la poeți! …
mai cânţi cu îngerele roze,
acolo sus când rătăceşti
în bucuria că trăiești
 cu-n visător, necunoscutul!…

– Dar Tu, ce faci?.. prezent și singur
de toarta cerului desprins,
bolnav și-n rugăciune prins,
joci clipa tot cu ne-nceputul!…
....și cazi letargic dintr-o slovă
într-un magnetic necuvânt,
sporind simţirile în linişti,
din sâni tăcuţi sorbind alt gând!…
... ca să te-ntreci cu- al clipei vis,
tot alte flăcări să aprinzi,
s-arzi în iubiri și în şoptiri
netimpul dragostei din îngeri…
agonic cânţi psalmul în zori
seminţei cerului din fire –
un legământ i-acorzi şi-n rod,
crești clipa-n calda-i retrăire!….

Boroaia- Suceava , 5 septembrie,1963