VISUL MARGARETEI SAU ISPITA DIN BUCHETUL STELAR
Autor: Gheorghe Apetroae dlB
*
Lui, îi apare în cale nechemată, Ea, noua ispită
și îl cuprinde cu brațele- i de adânci ne-nţelesuri,
și petrec libere, spre neînceput, hematice astre
într-un răsfăţ faustic al nopţii valpurgice...!
*
Ea, îi pregătește prologul faustic - visul Margaretei -;
simţul i-l testează, tot dezvelindu-i orgiastic,
câte una, formele libere în marş nupţial, lui,
în oglinzile opale- de cristal, ea-i arătă, câte puțin,
din chipul angelic, doar surâsu-i căzut în ireal…!
*
Însăși Ea-și zidește dorința de nemargini și-abisul...!
El începe să caute adâncimile, cu setea magului
iubitor de implozii galactice- siderale stelare…
Ea îi pune petale violete-în turcoaz pe frunte,
mărirea, spre a-i pregăti lui, amvonul albastru…!
*
Apoi, îi desprinde în cântec de toamnă, sufletul,
cu simfonii de Haydn: armonia rozelor alb-carmin
pe bolțile reci de grelele lui neliniști, în ritmuri...!
În concertul Unirii, și El, la pianul stelar,cântând
Ea-i ascultă uimită, din “Aida, Marşul triumfal”…!
*
Din amvonul christic, El îi admiră déjà vu umbletul,
îi îndepărtează de suflet, cândva fierbinte, trupul
şi i-l plimbă pe Calea Novei reci, din „Cygnus”...!
În loc de cruce, îi pironește privirea-n cuvinte:
tainele din imperiul iubirii: arcul lui Artemis…?!
*
Din clarul mileric în magnetice rotiri ale Selenei,
nu dovedește decât culesul de margarete târzii:
fulgerele criso- berile ale toamnei în iureșul sângelui -
peisajele andaluze de pe irișii cuvintelor ei:
astrele roz-albe și efemeride, toate înflorite pe Hău…!
*
Da! Din clusterul stellar abstrage, doar „Lebăda”, El:
„polenul” cel cald și umblător pe un stigmat de vise:
iubirile în margarete înflorite, semințele ispitei sale din cer!
Sibiu, 05.12.1995
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu