REVEDEREA DIN
ZORI
ALTĂ ÎNTOARCERE
Te mângâie-n
vorbiri, /
cum brizele seninul,/
cu-vintele care le
rupi/
la-atingerea de
filă/
în frăgezimi de
aripi /
cu inocență-n zbor,/
vii raze ce-nfloresc /
privirea rece-a
Lunei
și semne-n fluturi
care râd /
de cristică
lumină/..../
zăpezile în flăcări
hyacinte /
ce-și topesc/
prin inima-ţi
vernală ,/
în sfântul tău altar/
copilăria, într-un
cer /
cu crinii ce-i culegi/
buchete de
reci graţii /
fidele, să le crești /
mai mari trăirile,
în degete/
ce râd pe alt clavir.../.../
și-acum ucizi cu irişii /
cei verzi, zglobii,/
sonanțele-n arcușul vesel /
plin de insomnii/
de cântători
treziţi /
sub streaşini
alunii,/
cu faţa norilor,
un tunet blues/
în grisul vremii,/
lazurul adâncit tremol/
într-o revoltă-a ierbii!…/.../
Că zarzări înfloriți în cris/
în primăvara-ți plâng/
cu fluorini
ninsori /
pe umerii tăi goi,/
prelinse lacrimile
reci /
din obosite
gene/
de farmec, adâncind/
altarul cer de stele,
izvoarele-ţi zorind /
spre noi copilării …/.../
pe uncovor de
frunze ruginii ,/
pe el, din
infinit,/
acolo stele vin,
/
ca să le mângâi zborul /
din limite, să
poți rodi /
copile alte bucurii,/
în trecere la ne-nceput,/
luminilor cântând
amorul, ce-l renaști, /
un soare de aprilie....
Gheorghe
Apetroae Sibiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu