SCRIINDU- ŢI ZODIA
PE UN RAC
Din acel iulie, îți tot despletești
razele crustacee - cărarea platonică,
scriindu-ţi zodia pe un rac...
iubești taciturn privirea cerului,
vindecându-ți vecia plăcerii...
din iulie, dezveți zborul dinăuntru
și-l admiri, ascultându-l în izvoare,
buiecind în împărăţia condorilor...
Te-ncearcă, îngerul zenit din iulie,
cântându-ţi din acelaşi cântec:
neînceputul, spre a-l slăvi cu dor ...
Sol al iubirilor, în culori malachii,
strălucești mileric stelar, la Suseni,
topind, de atunci, zilnic, zăpezile
de pe abisul adamitic
al bolții,
unduind neliniştile, cu vii bucurii
ce înfloresc din troienite zăpezi,
cugetul vernal, spre beții astrale,
zambilele primăverii din acel iulie...
Simți măsura necuprinsului amor
din care își desflorau liliecii,în
zefir,
balsamul virgin al primăverii tale...
Pe văile lungi, cânți și acum tropare
cu răstoacele alunii și smaralde...
De atunci, îți podesc florile mamei
din grădina sfântă a casei , cărarea
de întoarcere, depășirea trecerii
pe roze albe şi roşii, neuitările roze
în verdurile astrofilii și în
glastre,
fragede cum fragii copili ai verității
adunaţi din tăpşanul zărilor, în
lunci,
batjocorind dogma Marelui Cuvânt,
astrul mustea adevăr din fiecare
gând ,
tristeţile, învoindu-le cu ale stelei-
fecioara ce- o admiri și iubești,
Zodia racului, de acum și atunci...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu