CÂNTECUL LUI CRISTOFOR
Gheorghe APETROAE, Sibiu
LA PORTO SANTO
Felippa, din Levant, plecând
cu mlădierile-i în valuri,
sub cerul nins cu ametist,
pe Cristofor, bolnav, şi-l duse
în dezmierdări și fericiri
pe lunga caravelă Sfinx
în paradisul Porto Santo:
o insulă-n strai andaluz
şi floare-n braţul ei, Azore,
cu-al Madeirei cer din Eden...!
Acolo unde zori pe mare
se sparg de stânce arenii,
aşa cum stelele de haos...!
Ca să-și aleagă împlinirea
în el: icoană -n roze crome…
Acolo îl aşază prinţ -
stăpân al legii, în castelul
din argilii şi-agate marmori…
Sub bolta-azură frântă-n valuri,
El, Cristofor, de Quinto, prinţ,
în braţe aprinse de lumină
și-n dezmierdări pure, fierbinţi,
de sânge-i, clocotind fiorii
spre arzătoarele dorinţi,
Felippa, crinul lui și-o poartă:
un trup cu El și-un singur suflet
cu har în gând şi în simţire,
cu-mpătimiri sfinte-n săruturi...
Era el, Crist… un vis al ei,
Ea, lui, oceanul fericirii...!
Felippa- fiica guvernatorului de Azore și Porto Santo, prima soție a lui Cristofor COLUMB.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu