sâmbătă, 30 decembrie 2023

Literatura; Recviem, Violetta PETRE, autor Gheorghe Apetroae d.B.

 


RECVIEM  VIOLETTA  PETRE - UN SUFLET AL LITERELOR, ÎNTRE NOI ȘI ÎN STELE

poetă decedată în 29.12.2023

Autor: Gheorghe Apetroae d.B. - COMENTARIU la poemul lui Violletta PETRE, intitulat „NU MAI E VARĂ- N IULIE, IUBITE”, realizat în data de 22 iulie, 2022.

                Este de reținut, din poemul „ Nu mai e vară-n iulie, iubite...” întoarcerea facilă la expressionismul literar, pe care o realizează cu evidență poeta Violeta PETRE, prin modul de expunere lirică și ideatică indirectă a principiilor existențiale, în principal, aici, de esență erotică, într-un cadru imaginar care fascinează și îndeamnă la reflexii sentințial gnomice, precum  în versurile: „Te-aş fi adus din vise ofilite/ Dar, eu nu pot să îţi dezleg misterul”, sau „Te caut prin cotloane clandestine/ Şi-mi stă pe buze, azi, o întrebare:/ De ce-ai ucis grădinile din mine?”, sau din versurile „ Se-mbrăţişau săruturi orfeline/Şi înfloreau în noi mărgăritare.”. Toate aceste stări și momente ontice cu gnome accentuate, poeta le relevă într-o structură lirică metaphorică filigrană, concomitant cu armonizarea relațională a expresiilor în vers, prin utilizarea recuzitei imaginare și prin așezarea cromelor în conținutul ideatic al versului, precum „ Şi-aş lăcrima albastru peste marea”, sau „(De ziua mea, a plâns albastru cerul).”, toate acestea, în parallel cu evidența unei fenomenologii cu substrat metafizic și în relaționări edificatoare, dar cu tente nihiliste și perathice, în versurile: „M-aş fi zidit o Ană pentru tine-/ Poem născut din lacrima durerii/ În temelia ta şi peste mine,/ Tu, zidul nemilos al ne-nvierii.”
                 Finalul poemului exprimă starea de neîncredere dar și stările de așteptare și de frământ ale iubitei, opuse cele ale partenerului, acestea fiind bine conturate în versurile: „Îmi place să-mi atingă ploaia gândul? Şi să-l trimit la tine să te-adape,/ Că ţi-a secat, iubite, iar, cuvântul/ Şi ţi-au rămas numai silabe şchioape./Eu încă te aştept în miezul verii?Să-nsufleţim, din nou, masa tăcerii...”.
                 Pe tot întregul poemului se constată o claritate a stilului cu impregnări metaforice în ritm și o rigoare a logicii în structura lirică a versului, elemente care conferă valențe valorice  de clasă poemului. Interesant! Minunat! Felicitări! G.Ap..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu