CONSIDERAȚII LA HERMENEUTICA LIMBAJULUI ÎN VIZIUNEA DISTINSEI DOAMNE, DOCTOR ÎN FILOSOFIE, MANUELA UNGUREANU
Cu privire la misterul limbajului putem afirma că limbajul poate fi un sumum de articulații sonice de o variabilitate lingual- secvențială extinsă, în vibrații simple sau armonice, de natura undelor electromagnetice, în sinusoide cuantice cu generare cosmică, de amplitudini, pași și frecvențe variabile, proprii bioenergiilor rezonante ale masei somatice a entivului uman, controlate genetic și organon- aristotelic, în masă materiei și în spirit sau mai bine spus în spiritul generalizat al materiei, ca răspuns la receptarea senzorială, în principal a vibrațiilor acustice și fotonice sau a celor interioare-organonice.
Limbajul este și un răspuns, urmare a stărilor și a reacțiilor senzitive ale entității ființiale la mediul proximal și cosmic, prin acțiuni motorii regulatorii și de percepții graduale la acțiunile factorilor externi variabili, specifici condițiilor geofizice factoriale ale toposului- habitat asupra persoanei, dar controlate, desigur, genetic de interiorul său abisal controlat permanent de forța de gravitație cosmică.
Stările și reacțiile la mediul exterior sunt emoțiile existențiale din interiorul senzitiv al entivului, generate de exterior și percepute după capacitățile sale de receptare senzorială vibratorie și de concentrare, prelucrare și conștientizare la momentele dtx, în care acestea îi ajung entivului în inflexiunea conectivă axială, în centrum hipotalamic - foveea centralis - glandum pineale.
Acest centrum nodal este o interfață a exteriorului cu interiorul bio-organic și un generator de reflexivitate și de răspuns, care s-a constituit prin integrare istorică și a evoluat genetic ca un biomecanism cerebral central autoregulator și aceasta grație prezenței acetilcolinei și acetilcorazei din axonii și dendritele neuronale, care facilitează transportul informațiilor în circuitul neuronal de la exterior prin receptori. Este acesta un mecanism generat organic unitar cerebral- tisular și fiziologic, care s-a perfecționat în istoria genetică, specific fiecărui entiv-uman, spre asigurarea echilibrului său existential în habitat, în mediul geofizic și este un răspuns la variabilitatea factorială a acestui mediu, transmis ca reacții cosmice de echilibru exterior-interior, din acest centru electro-magnetic neuronal cu sonanțe articulate liniar și armonizate în glas. Dar aceasta nu oricum, ci prin conștientizarea fluxului de informații și prin rații de modulare lingual-sonice, cu caracteristicile matriceale genomice ale entivului, exprimat în limbaj, ca un răspuns variabil sonic articulat, conform specificității factorilor exteriori de contact și structurii genomice a entivului... În acest mod, ajungem, dacă coroborăm limbajul cu auditivul, cu percepțiile optice și olfactive, să înțelegem și procesul învățării și cunoașterii umane... Asistăm, dar, acum, la generarea limbajului prin declanșarea în pineală-foveea centralis de răspunsuri- acțiuni neuronale motorii, în somaticul-tisular matriceal, inclusiv de ondulare electromagnetică- de articulare sonică vibrativ- ondulatorie, de diferite amplitudini, deci de vorbire (glăsuire) simplă și articulată sonant armonică, dar și de comportament conex, acestea, împreună, numai în vederea echilibrării și adaptării permanente a prezenței și a stării entivului, de dorit mereu pozitivă, în mediul habitat, oferit acestuia cu intensitate fenomenologică, în mediile diferite ale vieții sale, de o infinită variabilitate, în temporalitatea limitată a spațiului său existențial!
Cu stimă! Gheorghe Apetroae dlB, Sibiu, inginer agronom și geodez, doctor în geobotanică și biopratologie, dr. h. causa în literatură. Sibiu, 2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu