FIECARE
ÎN EL, EONUL INDIFERENT
Lui Lucian Blaga
Autor: Gheorghe Apetroae (dlB,Sibiu)
***
Să pot să ascult din nelimită
verbele Lui, încă nerostite,
să te pot auzi și să te pot vedea
mai înainte de cu-vinte,
între El – demiurgul și între mine, tu:
-inflorescență mirifică de lumină-,
în căutarea nemărginirii
ți-ai ales, cu siguranță, ziua…!
***
Și,Tu, fără El, mi-ai sorbit zorii,
iar eu, fără El, m-am îmbătat
de parfumu-i demiurgic:
prundul și gândul amestecate
în femeie…!
Cu ea ne-a împletit, la amândoi,
vârstele în jocuri cu fire de raze,
într-un carnaval de lumină…!
***
Noi, cu El, cel într-o indiferență,
trinităm în poeme neștiutul
luminii pe care o trecem
prin deșertul vieții în cuvinte
răscolitoare de colburi telurice…!
Ardem în pământ toate oasele,
Iar El ascultă în flăcări, arderea lumii…!
***
Când Tu- mereu altul, între El și mine
ai sfărâmat dogmelor-Eonul…
Eu, ți le-am aruncat cu-vinte,
ca pe niște scoici cu spirala erelor…
ca să-mi spună,mai înainte gândurile…
Nu am mai rămas doi:
în
El, am rămas doar o ființă
într-o
indiferență eternă…!
-Text recurrent, din volumul„Despre
neînceput”,
Editura HERMANN Sibiu, 1992
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu