Literatura: Elegii în imagini- un trandafir albastru, Gheorghe APETROAE, Sibiu

 ELEGII  ÎN  IMAGINI - UN  TRANDAFIR  ALBASTRU

*

Bolnavul de furtuni e Cerul în El nins

și-l culci uşor în turmaline  roze,

jertfind Cuvântul din corole aprinse,

stelarii crini, pe-aleile beţive de narcoze…

*

Cu El, furi zările din primăveri și veri,

cuprinse de delir. Cu încâlcite fraze,

din când în când înfingi adânc

în scalpul Lui lungi ghimpi sihaştri…

*

Din sânii albi ai Lunii, re-sfinţiţi în fire,

crescuţi de El pe-angelici trandafiri,

ajunşi albaştri-n vindecări târzii,

sorbi suflul grav îmbălsămat al verii…

*
A te  hrăni din « pomenirea Lui » –

balsam de mort, tu, Lună călătoare,

porţi clipele în crez de bine-cuvântare

şi-ţi tragi tăcerea din lumina Blue!

*
Tu creşti din cer în Cer argilică- divină

cu slăvile-i din rugă îi resorbi azurul

prin rădăcini adamice solare:

iubirea razelor din mările smaralde-!

*

Te legi de cer în loc de policandru

de stele-n El, în adevăr te legeni

şi, înger blând, în gândul sfintei taine,

te vrei pretext de nouă Cu-vântare!

*
În zborul crist prin lumea celor sus

Tu, roza- gând al cerului albastru,

în El te aperi şi-ţi nutrești Cuvinte

cu seva crudă-a sfintelor morminte!

*
Că toate se rodesc cu vrerile în criptă,

când cresc din crucile albastre-n irişi

Treimile în firea lor, cu frunțile divine-

o roză-albastră pe adânc crescută!