ÎNTOARCEREA CARMENTEI”
„Patria: locul unde am văzut lumina din vechimea neamului unit întru credință și ființă românească. Atenție mare, dar, români, la cei care vă urăsc și nu se vor a fi întru credință și ființă românească”. G.Ap.
..... DE VEGHE, IANCUL
Autor: Gheorghe Apetroae, Sibiu
*
Cât clopote cu dangăt românesc mai înfierbântă Blajul
şi din Sibiu, Bărnuţiu îi declamă libertatea-n zodii,
cât vârful lancei e-n triumf: izvor de legământ eroic,
... ne trec prin firea Iancului tribun, chemările la arme...!
*
Nu-i loc de şedere, nici de-nchinări, de ni-s umbrite glorii...
Cât ţara e- n dureri şi lacrimile-i curg pe şarul Vidrei
şi-i plânge Arieşul, Nistrului și Tisei, neliniştile zilei,
contăm pe Iancul şi pe moţi!…Prin ei, pe toţi românii...!
*
Sub semnul stâncii pe - Apuseni ni-s veşniciţi Eroii...!
De sus, cu Iancul ne veghează Sever, Dobra şi Buteanu…
Cu legământ de ţară, la strajă-s Pumnul, Ghibu şi Cipariu!
Urmaşii lor, îi venerăm în flăcările inimilor reaprinse țării-!
*
Chemări, de le-nălţăm, ei le-nţeleg şi ştiu să le răspundă!
- stejarii veacului eroic ne cuvântă cu aprinse graiuri!
Ei, mari Goruni, în crez român mustesc prin înfrățite ramuri
și în coroane-și poartă: Bucovina, Basarabia şi întreg Ardealul..!
*
Cu glasul torţei vii - când ei cuvântă se aprinde cerul...!
- Noi le-am pus cruci şi flori pe osemânt, în loc de arme,
credinţa să ne-o aromeze-n veci în lan şi-n vechile livezi
cu-mbălsămări din înfloriri române-n noile (v)lăstare !
*
În glorie, cu faptele de arme mari, împovăraţi de stele
păşesc lumini pe cer, iar lângă ei în mers român-Poporul
ce-l ştie-n veci pe Iancul crai și scut în fruntea sa cu cerul
de pavăză- trecutul înalţat în fii, în strălucire,Tricolorul..!
*
Şi-acele flăcări ce ne ard în candele de neam cu veacul-
un Soare ce îşi varsă duhul re-nfrăţirii în străvechi hotare,
se-nalţă-n imn de slavă ţării, un glas de binecuvântare:
- Români, sunteţi uniţi şi m(t)ari, cât vă e-n veghe Iancul!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu