marți, 26 iulie 2022

LITERATURA: LÂNGĂ LABIȘ, GHEORGHE APETROAE, Sibiu

 

 

Iată și cuvintele mele despre „EL, LABIȘ”, pe care le-am glăsuit în fața colegilor de liceu în sala de protocol a pensiunii „BUCOVINA” din localitatea ”Poiana Mărului, comuna MĂLINI, județul Suceava, la aniversarea a 50 de ani de la terminarea liceului.

Iată, și astăzi asistăm tot la o secetă, cum a fost seceta din anul 1946, descrisă cu atât patos de poetul Labiș în poemul său monumental„Căprioara”.

LÂNGĂ LABIȘ, SUB CRUCEA TALIONULUI

autor: Gheorghe Apetroae de la Boroaia

*

Era atunci când El, pe codrii arși ai Suhei, împărat,

vorbea cu fagii însetați din uscăciunea frunzei,

când în prelins, izvoarele curgeau în adăparea ciutei

și-o stea-n galop pe cer topit, de arma tatălui atinsă

cădea pe ocoliș de munți în inima poienii dogorâte!...

*

Era când ochii lui scrutau lazurul pietrei muntelui încinsă

în flișul ametist căzut din despicarea-n secetă a stâncii,

de-al Stânișoarei miez vulcanic, reaprins în ochii mari ai astrei...

Dansau cu el în apa Suhei poienile cu luminări în arce

și sfinxul temător căzut în cerul din fuiorul Parcei!

*

De-atunci se-ncing mereu în luminări, la creste focuri -

sudori cu iz de vâsc şi mosc din maldăre de cetini

și ciute-n cavalcade trec pe-alama feţelor agreste

la șuvoirile-n izvoare, purtate în beții stelare –

l-amiezi caniculare, satanice în duh, în inelări barbare…

*

Îl vezi, ca și atunci, pe obârşie - nfrățit cu linxul,

cu brazii cei înalți și retezați de vânt la „Taliana cruce”,

cu fagii groși căzuți și de țapini conduși înspre uluce,

el suferind de prăvălirea lor în irizări năluce

spre poala muntelui întoarsă-n cer la vânătoarea ciutei!

*

În retrezire-i Stânișoara, când crestele-și veșmântă-

în văl de soare - ncins, alt duh să se aprindă,

tot altă stea căzută din abis cu chip de căprioară

în apa limpede a Suhei, bând însetată, ca să piară

de clonțul cel de fier al pasării cu aripi reci, atinsă…

Și-aceleași locuri dragi, la-altar de cer îi cântă...

*

Tu mergi la locul sfânt, al lui, să îl urmezi sălbatic

l - auz de clopote cu limbi însângerate, de furtuni purtate,

jelindu-i inima din ne-nceput a ciutei, sub Talionul Crucii,

de-al pasării cu clonț de fier ucisă: un zbor fatal

al glonțului păgân dintr-o paternă, flămânzită pușcă…!

Gheorghe Apetroae, Moișa - Boroaia, 20.08.1988

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu