miercuri, 24 mai 2017

Literatura: De ce nu vii, Felippa? G.A.S.



GHORGHE APETROAE ~ CÂNTECUL  LUI  CRISTOFOR  (9)


DE CE NU VII, FELIPPA ?

Să cochetez cu-al lui  cu-vânt,
din ziuă  te cobori cu-amurgul…
prin haosul melodic treci
cu glas de filomelă sfântă…,
lovești cu biciul magului
în struna harpei, pe-al ei cerc,
o rupi, o-nnozi şi iarăși cânți,
dansând  în amintiri cu prințul
mânat pe  cer de zeul tău,
săi numeri stelele căzute… !

Un pustnic e în gând și-n rugi ,
sortit săși fulgere în tine
tot doru-n care l-ai cuprins
cum marea-i, un cernit crepuscul,
… de-amor învins, de albăstrimi
și, desbrăcat de viaţă, blând,
gonind pe văi de cer, un înger,
să moară- un prinţ îndrăgostit !?

De ce nu te grăbeşti să-i fii
pe calea-i de ursită, crinul
de drag, să înflorească-n sine,
zeiţa florilor, Felippa?
simţiri, să i le-alinți  în  gene,
şă i le crești vară-nsorită…

Nu ştii c-aproape e pe val,
sfârşitu-i în balet cu gândul ?

E vremea de-nţeles, lipsită,
să nu-ntârzii pe bolți sosirea;
i se zideşte-n stâncă rugul
și-n corul litoral… adâncul…
când drumul înspre moarte-l ţine…!

Nu ştii că torţa-ncinerării ,
ce-i steaua lui, căzută zării,
din zori, e  plâns de albăstrimi,
lumina ta pe cerul mării…?





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu