duminică, 14 august 2011

literatura, sonata astrelor, acord heracleian, gheorghe apetroae sibiu


 NOUA  ARCADIE

Din  mari imperii diacrone,
tu săpâneşti  Totul , în sine,
zile şi nopţi, veghe şi somn
ce-s  date Lui, le  ai  în tine…

Pe braţe  porţi cerul de roze,
buchetul aştrilor de crini
şi vârful cel înfipt în creste:
caninii  lupului  flămând...

Şi nu te-nfricoşezi de valuri,
cutremur, trăznet ori furtuni,
nici  de al nopţii, rece-n haos,
puhoiul umbrei  pe genuni…

Dorinţa vieţii  îţi sporeşte
în fluviul soarelei  pe munţi
şi-n  neodihnă-ţi gravitează…,
cu-n zâmbet lacrima-ţi înfrunţi…

Robit de eşti, ţi- alegi cu-vinte-
columne:  flăcări  în  pustiu,
ignori  ordini  universale,
cu  Totul-n mers, de-acord , nu fii...

Şi- n  haos,  câte-s  existenţe,
ce-şi ard  cinabric  viaţa  lor,
le  cânţi , redând  eter nităţii,
celest, cu-vântul  împlinilor!....






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu