Literatura: CERUL DIN DUHUL LINIȘTII TALE Gheorghe APETROAE, Sibiu

CERUL DIN DUHUL LINIȘTII TALE
Gheorghe APETROAE, Sibiu



Căzuţi în rugă, îngerii agăţaţi de sânii stâncii
sorb iubirea aprinsă în răcelile inimii tale stinghere…
Pe alcovul în care a ajuns infinitul, 
se joacă cu Luna ostenită de patimi, zările..,
păstorii astrelor flueră din lumină eterul…
Tu culegi fulgerul spadei în pieptul jăruit de
glasul inncandescent, din ultimul zbucium
serbezi triumful gândirii celor veniți de curând
cu setea dorinței minerale de răzbunare…
Chemate-s de pe şesul frunţii tale, să adoarmă
în cântec de pasăre călătoare, pe cerul tău,
cu vise adânci, nedespărţite spiritele-gânduri:
râuri de pasiuni ce-şi risipesc balsamuri…
Sub freamăt de brazi ritmează în moile ierburi
gânditoare, telurice sărutări:
rozele rătăcesc, bolind, împreună cu demonii,
în tortura vântului!...
Crucea cristică din marginea pădurii
s-a înlăcrimat de negură cu izvoarele,
fericindu-te şi înspumându-ţi cu frumuseţi
primăvara - cerul din duhul liniștii tale…
Valea Sebeșului, Tărtărău - Sibiu, 10 august, 2000