ÎȚI DESENEAZĂ VARA PE GEAM
Autor: Gheorghe Apetroae
*
Din sămânţa de lut al lutului
din căuşul olarului,
ziditorul Multului în Demult,
ai răsărit și tu în iulie,
precum o banală monadă,
din galaxia Lactee a verii,
precum Vega din Lyra,
din eidos-ul divin:
o fiinţă, ca alta, în Totul -
Totul în tine, mereu în răzvrătiri-...!
*
Soarele să-ți deseneze ființa
cu razele Lunii pe geam,
chipul celest al lutului tău
și în bobul mășcat de grâu-
fantasma luminii
şi clipa arborelui-;
să-ți conjuge întoarcerea
razei fiind din desfiind,
din nemarginea marginei
celui mai scurt cuvânt
al Marelui Logos-,
să aștepți intrarea în Haos...!
*
Același, altul acum, când
naşterea e o întâlnire
absentă intre El- Neștiutul-
şi tu: -prezentul lui-
de neștiut bine-cuvânt
în oricând, cu loc în pretutindeni-,
razele albastre
îți desenează pe geam, vara-
umbra primului vis-:
din altă sămânță a cerului-:
*
sărutul mineral al lutului
cel din întotdeauna
cu balsamul marelui crin
răsărit din căuşul olarului...!
Revista „Interferenţe”, nr. 6, septembrie, 1998
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu