V. ZBOR ÎN ABIS
ALTE INTENŢII
Zăpezi lacome aşternute
peste albe zâmbete,
de acele dihănii negre-
în ele altele sleite,
cu harul primăverii-
rozele prea pure,
le vei dezgheţa..
Clipa cea mare ştiută
primei lumini,
sub steiul norului-
dorinţa-n ea risipită:
logos etern întrupat,
în loc tu vei lăsa..
Cu voia azură,
iubirile ce spulberă
cu-vintele mării:
valuri de ură în ură,
uşor le vei stăvili..
inimile reci, învrăjbite
şi mici, câte sunt,
cu cerul le aprinzi,
de a lor tăcere,
ne-nţelese-n ispite,
le vei dezrobi...
Glasul gând de larguri,
în gamele adânci,
cântece-n rostiri
de patimi şi în patimi
te vor cuceri....
pe harfa mării nelinişti
cu tine colindă
primii îngeri ,
valsându-i fără frică
pe valuri de simţiri....
irişii cerului,
lumini de amintiri
din crinii,
sorbind al lor eluviu:
zorile dintr- o umilă zi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu